Declarațiile făcute duminică la Bruxelles de președintele Klaus Iohannis, potrivit cărora ”în România tema statului de drept a fost rezolvată pozitiv” și ”nu mai e o problemă” au fost primite cu indignare la București.
Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au semnat împreună un comunicat în care spun că situația reală e departe de cea prezentată de șeful statului.
Cele două asociații spun că însuși Iohannis a îndoit statul de drept, dând ca exemplu faptul că a numit în funcții de procurori-șef persoane avizate negativ de CSM.
”Aceste alegații se completează cu modul în care Președintele României a nesocotit rapoartele Comisiei Europene referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, numindu-i în funcție tocmai pe candidații avizați negativ.
În susținerea deciziei sale, neluând în considerare avizul Secției pentru procurori a CSM, Președintele României a arătat următoarele: 'îi consider foarte buni pe cei trei candidați. Avizul CSM mi s-a părut, parțial, destul de superficial'.
Subscrisele reamintesc opiniei publice faptul că România se află de peste 13 ani sub monitorizarea Comisiei Europene pentru deficiențe vizibile ale statului de drept, fapt care explică și eșecul evident față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen, recunoscut ca spațiu de libertate, securitate și justiție”, arată magistrații.
Secția Specială și Legile justiției
Cele două asociații arată și că nu s-a realizat niciun progres real în ce privește revizuirea Legilor Justiției, deși era foarte clar stipulată în raportul MCV, mecanism sub care România se află deja de peste 13 ani. Astfel, inclusiv Secția de investigare a infracţiunilor din justiţie este încă operațională.
”În cele opt luni de funcționare sub o nouă conducere, Ministerul Justiției nu a prezentat niciun proiect serios care să încerce să revizuiască legile justiției în privința aspectelor nocive, constatate de toate entitățile internaționale relevante (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni).
Nu a fost organizat un grup de lucru minimal în acest sens, care să cuprindă reprezentații magistraturii, iar propunerea de desființare a Secției de investigare a infracţiunilor din justiţie a fost însoțită de filtre de impunitate neconstituționale pentru magistrați, de natură a bloca orice cercetare, în lipsa acordului Secției pentru judecători, solicitate în proiectul de candidatură la CSM de fostul său președinte, Lia Savonea, în al cărui mandat CSM a atras critici severe din partea Comisiei Europene.
De asemenea, Parlamentul României nu a avut niciun fel de rol activ în remedierea aspectelor care au transformat România într-o țară care nesocotește cerințele minimale ale statul de drept, mai mult, au fost respinse rapid orice tentative în acest sens”, se mai arată în comunicat.
Rușinile justiției romanești care au abuzat un copil
Referendumul pentru Justiție este absolut irelevant juridic. E nevoie de legi!
Mai mult, magistrații amintesc că rezultatul referendumului pentru Justiție nu are nicio consecință juridică, el trebuind transpus în legislație de catre Parlament.
”Subscrisele arată că Președintele României nu poate ignora faptul că în jurisprudența sa recentă, Curtea Constituțională a apreciat că 'efectele unui referendum consultativ sunt de natură politică, iar nu juridică (…) declanșarea referendumului consultativ, întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora' (Decizia nr.28/2020).
Așadar, invocarea repetată a vreunui panaceu pentru deficiențele flagrante ale statului de drept din România, determinat de organizarea referendumului din anul 2019, este absolut irelevantă din punct de vedere juridic, fiind necesară adoptarea unor acte normative pentru restabilirea coordonatelor minimale ale statului de drept.
În consecință, declarațiile politice ale președintelui României ignoră total realitățile în privința statului de drept în România, partenerii din Uniunea Europeană neputând fi induși în eroare prin afirmații fără suport concret.
De asemenea, se generează o confuzie nedorită în rândul opiniei publice care a susținut statul de drept, în condițiile în care președintele României și-a anunțat public dezideratul apărării acestuia", conchid cele două asociații.
Citește și:
A.Ș.