Reformele controversate adoptate în perioada 2017-2019 în România, cu impact negativ asupra independenței Justiției, continuă să se aplice și acum, atrage atenția Comisia Europeană în primul raport privind statul de drept în UE.
În ciuda luptei împotriva corupției din ultimul deceniu în România, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție.
În 2020, se arată în document, Guvernul și-a exprimat angajamentul de a restabili reforma judiciară după avertismentele din anii precedenți, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor din sistemul judiciar.
Numirile recente la conducerea instituțiilor cheie din Justiție ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor.
Cu toate acestea, progresul în modificarea legislației în domeniu a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19, precizează raportul.
Din această cauză, măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței Justiției continuă să se aplice, cum ar fi Secţia Specială pentru Investigarea Magistraților, care are ca atribuiţii exclusive anchetare a infracţiunilor comise de judecători şi procurori.
Aceasta rămâne în vigoare, în ciuda criticilor pe scară largă. Chiar și Comisia de la Veneția a precizat că rațiunea din spatele înființării acestei secții nu pare justificată.
Iar continuarea aplicării acestor măsuri controversate crește incertitudinea în ceea ce privește o bună funcționare a sistemului de Justiție.
Modificările aduse Legilor justiției ridică și acum îngrijorări
Mai multe modificări aduse Legilor justiției în 2018 și 2019 continuă să ridice îngrijorări cu privire la impactul lor asupra independenței Justiției.
După ce modificările au intrat în vigoare, au fost adoptate altele noi, prin mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului.
Acestea au ridicat îngrijorări, mai ales pentru că efectul combinat al acestora a fost considerat de mai multe părți o amenințare gravă la adresa independenței sistemului judiciar.
Punerea lor în aplicare a confirmat preocupările în ceea ce privește presiunea asupra judecătorilor și procurorilor și asupra independenței Justiției, eficienței și calității sistemului judiciar.
Este puțin probabil ca reforma Justiției să fie făcută înainte de parlamentare
Comisia Europeană precizează în raport privind statul de drept în UE că actualul guvern și-a exprimat dorința de a se angaja într-un dialog cu sistemul judiciar și partidele politice pentru a corecta măsurile controversate.
Însă, în situația politică actuală e dificil să se obțină un consens și majoritatea necesară în Parlament pentru ca modificările în Justiție să fie adoptate.
Așadar, se arată în document, este puțin probabil ca astfel de reforme să fie întreprinse înainte de alegerile parlamentare.
Dar faptul că aceste modificări rămân în vigoare creează incertitudine în buna funcționare a sistemului judiciar, dar și pentru magistrați în ceea ce privește independența Justiției.
Procurorul general și șeful DIICOT, numiți cu aviz negativ de la CSM
Una dintre primele acțiuni ale actualului ministru al Justiției a fost organizarea procedurilor de selecție pentru numirea unor noi conduceri în instituţiile cheie din justiție.
Însă, în timp ce noul procuror șef DNA a fost numit în urma unui aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general și procurorul șef al DIICOT au fost numiți în ciuda avizului negativ din partea Consiliului.
Această situație a evidențiat deficiențele observate anterior de CE, se mai arată în raport.
Probleme și cu lipsa personalului din Justiție
O altă problemă cu care se confruntă sistemul de Justiție din România este deficitul de personal, care este în creștere, subliniază raportul CE.
În decembrie 2019, peste 12% din funcțiile de judecător și aproape 20% din funcțiile de procuror erau vacante.
Există îngrijorări cu privire la faptul că sistemul judiciar ar putea deveni din ce în ce mai slab dotat în ceea ce privește personalul, odată cu intrarea în vigoare a noului sistem de pensionare anticipată pentru magistrați.
Mai mult, instanțele inferioare ar putea fi, de asemenea, afectate de lipsa de personal, deoarece noile prevederi au prelungit perioada de formare și stagiu pentru noii judecători, iar pandemia COVID-19 a întârziat noile proceduri de recrutare.
Mai mult, Curtea Constituțională a decis că dispoziția care încredințează Consiliului Superior al Magistraturii sarcina de a aproba regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în sistemul judiciar este neconstituțională, ceea ce poate duce la întârzieri suplimentare în ceea ce privește noile recrutări.
La instituțiile anticorupție situația pare că s-a îmbunătățit
Eficacitatea investigațiilor și sancționării cazurilor de corupție a fost afectată de presiunea exercitată asupra cadrului legal și instituțional, se mai arată în raportul Comisiei Europene.
În 2018 și 2019, rapoartele MCV au remarcat o presiune asupra instituțiilor cheie anticorupție. Atât DNA, cât și procurorul general au raportat o înrăutățire a rezultatelor în lupta împotriva corupției pentru 2019.
În primele luni ale anului 2020, situația pare însă să se fi îmbunătățit odată cu reducerea presiunii politice și cu numirea unor echipe de conducere stabile.
Cu toate acestea, rămâne incertitudinea cu privire la investigațiile și procesele aflate în curs în cazurile de corupție la nivel înalt, subliniază CE.
Laude pentru societatea civilă
Societatea civilă românească este activă în apărarea statului de drept și a reacționat de multe ori la încercările de limitare a activităților organizațiilor neguvernamentale.
Implicarea puternică a societății civile în lupta anticorupție a fost esențială pentru a încuraja reformele din Justiție.
Între 2017 și 2019, societatea civilă a fost activă în criticarea reformelor controversate și și-a exprimat sprijinul ferm pentru statul de drept.
Au existat mai multe încercări de a interveni în activitățile organizațiilor neguvernamentale, dar reacția comună a societății civile a împiedicat ca ale să se materializeze.
Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice
Apar și probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent în ceea ce privește libertatea mass-media, se mai arată în raportul Comisiei Europene.
Autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor mass-media nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini pe deplin sarcinile.
Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte.