Miniştrii români ai Finanţelor, Muncii şi Fondurilor Europene vor discuta luni cu Comisia Europeană pentru a încerca să-i convingă pe oficialii de la Bruxelles că deficitul bugetar mărit al ţării este rezultatul eforturilor Bucureştiului de a ajuta efortul de război al Ucrainei şi că aceste cheltuieli sporite ar trebui să fie iertate de CE, scrie Financial Times.
FT citează un interviu acordat de premierul Marcel Ciolacu corespondentului de la Bucureşti, în care premierul român dă asigurări că „în niciun caz” UE nu va penaliza România pentru depăşirea deficitului.
România a sperat să îşi reducă deficitul la 4,4% din PIB, dar BNR a proiectat recent un deficit de 7,5%. Această valoare este atât de mult peste limita de 3%, încât Comisia ar putea lansa acţiuni disciplinare. Bucureştiul se află sub incidenţa aşa-numitei proceduri de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei de coronavirus, menţionează Financial Times.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru FT că deficitul bugetar, care a fost de 6,2% anul trecut, va scădea cu siguranţă în 2023, dar nu s-a angajat la o cifră specifică. "Acum trei ani aveam o situaţie economică foarte diferită faţă de cea de acum", a spus Ciolacu.
"România este acum stabilă, având a doua rată de creştere în Europa, care vine din investiţiile străine directe. Dar bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale", a explicat el, referindu-se la coridorul de export pe care România l-a menţinut pentru Ucraina pentru a înlocui transporturile de cereale pe Marea Neagră.
"Acestea au fost cheltuieli neprevăzute. Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale", a declarat premierul Ciolacu, adăugând că "în niciun caz" UE nu va penaliza România pentru depăşire.
El a mai spus că Bucureştiul va reorganiza bugetul şi va face economii, inclusiv o reformă administrativă pe care a insistat că o poate realiza în ciuda faptului că ţara se va confrunta cu patru rânduri de alegeri în 2024: europene, locale, prezidenţiale şi parlamentare.
Un purtător de cuvânt al premierului a declarat că Ciolacu va merge vineri la Bruxelles pentru discuţii pe tema fondurilor pe care România le are de recuperat pentru pandemie (PNRR) şi pe tema deficitului bugetar, notează FT.
Soluţiile lui Ciolacu pentru a ajuta Ucraina cu exportul de cereale
România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră şi a căii de navigaţie pe Dunăre în termen de două luni, pentru a ajuta Ucraina să îşi transporte cerealele în afara razei de acţiune a Rusiei, a declarat premierul Marcel Ciolacu în interviul pentru FT.
Planul României va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la graniţa cu România, a asigurat premierul Ciolacu în interviu.
"Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023", a declarat Ciolacu. "Pentru a (facilita) acest lucru, am crescut capacitatea atât în portul Constanţa, cât şi pe căile de acces către portul Constanţa pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut", a adăugat Ciolacu.
Angajamentul României de a stimula coridorul de transport maritim prin dragarea Dunării şi extinderea infrastructurii portuare vine după ce Rusia a renunţat la acordul care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe pieţele globale prin Marea Neagră.
De asemenea, Moscova a ameninţat navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a determinat redirecţionarea exporturilor pe Dunăre, aminteşte sursa citată.
"Ne-am învăţat bine lecţiile despre Rusia", a declarat Ciolacu. "Suntem la zero dependenţă faţă de energia sau resursele ruseşti. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiţionat", a asigurat Ciolacu în primul său interviu acordat presei internaţionale de când a devenit prim-ministru, în iunie.
Ciolacu spune că Bucureştiul nu se va lăsa intimidat de Moscova şi şi-a exprimat încrederea că apartenenţa ţării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilitate directă. "Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment", a estimat el.
Capacitatea crescută a portului Constanţa şi a altor rute va permite exporturilor de cereale ucrainene să se dubleze, ajungând la 4 milioane de tone pe lună, a explicat el. "Investiţiile sunt în curs de desfăşurare pe canalul Sulina", a adăugat Ciolacu, referindu-se la principala rută fluvială de mare adâncime a României prin Delta Dunării, menţionează FT.
În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail şi Reni de la Dunăre, Ciolacu spune că există "soluţii" - de exemplu, permiţând navelor să tranziteze pe timp de noapte începând cu luna octombrie şi crescând traficul de marfă la un minim de 14 nave pe zi.
Dublarea dimensiunii barjelor, de asemenea, "înseamnă că Ucraina nu va trebui să folosească atât de mult depozitele de cereale", a spus el.
Experţi din industria navală au declarat pentru FT că planul este fezabil.
De asemenea, România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere şi îşi va îmbunătăţi infrastructura feroviară în staţiile de la graniţa cu Ucraina pentru a accelera transferul de mărfuri, a adăugat Ciolacu.
Când începe antrenamentul piloţilor ucraineni
România a fost rezervată în ceea ce priveşte asistenţa militară acordată Kievului, dar Ciolacu a declarat că partenerii săi ştiu că Bucureştiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar şi sprijin logistic.
Ţara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloţilor ucraineni pentru avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO şi aşteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.
"Mă aştept să semnez protocoalele (pentru piloţi) în următoarele zile, care este ultimul obstacol rămas", a declarat el. "Logistica este în vigoare, în ceea ce ne priveşte", a asigurat Ciolacu.
Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României, Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureştiul o susţine din toată inima, a spus Ciolacu. "Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa", a declarat premierul României.
Critici pentru Viktor Orban
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi-a folosit dreptul de veto în UE şi NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forţa Bruxelles-ul să deblocheze fondurile UE îngheţate, a mai spus Ciolacu. "(Maghiarii) speculează cu acest lucru", acuză el, adăugând că este greşit să se politizeze astfel de chestiuni strategice.
"Există un război între un dictator şi lumea liberă, unul pe care Europa nu îşi poate permite să îl piardă", a punctat Marcel Ciolacu, referindu-se la Vladimir Putin.