Marți au ajuns la București doi înalți oficiali trimiși de Comisia Europeană – Declan Costello, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare (DG EcFin), și Celine Gauer, director general al grupului operativ de asistență SG Recover.
Alături de echipele tehnice, vor discuta cu Guvernul Ciolacu problemele legate de sustenabilitate bugetară și de PNRR.
Nu e o vizită obișnuită: deplasarea făcută marți la București are un caracter imperativ și le era cunoscută de mai multe săptămâni analiștilor și experților români care caută soluții pentru redresarea deficitului bugetar ieșit în decor.
Comisia Europeană a transmis clar Bucureștiului că execuția bugetară arată nu o scădere în 2023 față de 2022, ci, dimpotrivă, o creștere, și că apropierea anului electoral ar putea împinge România într-o situație fără ieșire, la această oră fiind singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv.
Prin vizita la fața locului și întâlnirea cu oficiali de la cel mai înalt nivel de decizie, Comisia vrea să se asigure că Bucureștiul a înțeles legătura dintre dezechilibrul bugetar și prezumtiva blocare a fondurilor europene.
Declan Costello, coordonator al politicilor economice ale statelor membre, a venit însoțit de Patrick Dsouza – specializat în grupul de state Bulgaria, România și Suedia, iar împreună cu Celine Gauer au venit Maria Theresa Fabregas și Luca Rossi, ambii cu atribuții în urmărirea implementării PNRR românesc.
Oficialii Comisiei Europene stau la București 2 zile, iar marți s-au întâlnit la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu, cu vicepremierul Marian Neacșu, cu ministrul de Finanțe Marcel Boloș, cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și cu ceilalți membri din Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR.
Delegația Comisiei vrea să vadă planul concret al Guvernului Ciolacu de-a scădea deficitul bugetar potrivit calendarului angajat.
Mesaj fără echivoc transmis de Bruxelles: fondurile europene vor fi condiționate de deficitul bugetar
Misiunea de la Bruxelles are sarcina de a lămuri definitiv Guvernul României în legătură cu chestiuni repetate în timp, dar ignorate de autoritățile române, atât în timpul Guvernului Ciucă și, mai nou, după preluarea mandatului de către Marcel Ciolacu.
Prima chestiune o reprezintă cerința Comisiei Europene ca România să pună la punct un plan de revenire în ținta de deficit maxim de 3% din PIB.
Angajamentul României este să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024.
Însă anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48% anul trecut la 5 luni) – ceea ce înseamnă că terminăm anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut.
Regulile Pactului de Stabilitate sunt încă suspendate în 2023, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta.
Spre deosebire de anii trecuți, acum Comisia Europeană a decis să condiționeze accesul la fondurile europene (vorbim de banii alocați prin Cadrul Financiar Multianual) de revenirea la ”normalitate bugetară” – draftul de reformă al regulilor fiscale apărând în aprilie 2023.
Cum execuția bugetară din România nu arată Comisiei Europene că România a înțeles mesajul, Comisia a fost nevoită să transmită ferm avertismentul că fondurile europene alocate României ar putea fi suspendate, dacă Guvernul nu prezintă un ”plan credibil” de reducere a deficitului.
Acest avertisment a fost catalizatorul discuției recente din coaliția de guvernare legat de identificarea unor măsuri de creștere a veniturilor bugetare.
Probleme și cu PNRR – lista scurtă
Problemele PNRR au fost detaliate separat de echipa directorului general Celine Gauer. E vorba de plata cererii a doua înaintate de București în decembrie anul trecut, care nici măcar acum nu a fost aprobată.
Deși oficialii români au anunțat recent că Bruxelles a acceptat o plată parțială, decizia oficială nu este nici acum publicată de Comisie.
Citeşte mai departe analiza Desant al Comisiei Europene la București: deficitul, banii (europeni), ”sau mustața” pe Curs de Guvernare