Mai mult de jumătate dintre români au o părere defavorabilă despre decizia Curții Constituționale de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă la prezidenţiale.
Datele apar într-un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Libertatea.
Conform datelor prezentate:
- 40,3% dintre români au o părere favorabilă despre decizia CCR: 24,6% au o părere foarte bună, iar 15,7% o părere destul de bună.
- 51,5% dintre români au o părere defavorabilă despre decizia CCR: 16,9% au o părere destul de proastă, iar 34,6% o părere foarte proastă.
- 1,2% spun că nu au auzit despre decizia CCR în acest caz, 5,5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1,5% nu răspund.
- Motivarea atroce în cazul Șoșoacă. Oricine poate fi declarat dușman al Constituției fără proces, fără apărare, fără cale de atac. CCR sfidează CEDO
- Unde are dreptate Curtea Constituțională și ce se poate în continuare
Au o părere foarte bună sau destul de bună despre decizia CCR de invalidare/interzicere a candidaturii Dianei Șoșoacă în special: votanții lui Marcel Ciolacu, votanții PSD, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din București sau din urbanul mic.
Au o părere defavorabilă despre decizia CCR în special: votanții Elenei Lasconi și ai lui George Simion, votanții AUR și ai PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din rural.
”Decizia Curții Constituționale de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă a împărțit societatea, 40% având o părere favorabilă, 50% având o părere defavorabilă, iar restul nu pot aprecia, nu au auzit sau nu răspund la întrebare.
Polarizarea are implicații serioase asupra cursei prezidențiale, dar și asupra modului în care se raportează populația la fundamentele regimului democratic reglat prin legea fundamentală a țării.
Această polarizare este cu atât mai relevantă cu cât ea are în centrul atenției o personalitate cu notorietate maximă și un grad foarte ridicat de neîncredere (aproximativ 80%).
Altfel spus, deși doar 20% dintre români au încredere în Diana Șoșoacă, 50% evaluează negativ decizia de invalidare a candidaturii sale fie pentru că o consideră contrară regulilor democratice, fie din calcule și scenarii pe care le fac unii dintre votanții celorlalți candidați la alegerile prezidențiale în baza reacțiilor și dezbaterii publice”, spune Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024, utilizând metoda interviului prin chestionar. Culegerea datelor s-a efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.106 persoane.
Amintim: Candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă (SOS) a fost respinsă, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR).
Curtea a admis, cu majoritate de voturi (5 la 2, pentru că doi judecători lipseau), contestațiile depuse împotriva candidaturii la președinție a Dianei Șoșoacă și a anulat decizia BEC privind înregistrarea candidaturii.
Pe numele Dianei Șoşoacă fuseseră depuse două contestații, una semnată de Amalia Bellantoni și una de Gheorghe Mihai Ursa.
Decizia este definitivă și nu mai poate fi atacată.
Principalele reacții politice apărute după anunțul deciziei îl creditează pe Marcel Ciolacu drept principal beneficiar al acestei decizii și acuză PSD de intruziune politică în activitatea CCR.