Preşedintele a transmis public Guvernului în funcţie interdicţia de a organiza următoarele alegeri pentru preşedinţie, deoarece doar guvernul următor, care va fi format într-un viitor incert, va trebui să organizeze acest scrutin, arată APADOR-CH.
În declaraţia de presă din 6 decembrie 2024, președintele Iohannis a anunțat ce urmează după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidenţiale:
"În primul rând, urmează, după validarea alegerilor parlamentare, care au avut loc între timp, convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului Guvern al României după alegerile parlamentare.
Noul guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul guvern, noul guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă”, a spus Iohannis.
Pornind de la această declarație, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH) consideră că preşedintele a transmis public că guvernul în funcţie are interdicţia de a organiza următoarele alegeri pentru preşedinţie, întrucât doar guvernul următor, care va fi format într-un viitor incert, va trebui să organizeze aceste alegeri.
Totuși, nicio prevedere legală sau constituţională nu interzice guvernului în funcţie să organizeze noile alegeri prezidenţiale, subliniază asociația într-un comunicat transmis spotmedia.ro.
Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre de guvern (HG). De exemplu, prin HG nr. 756 din 4 iulie 2024 a fost stabilită ziua de 24 noiembrie 2024, ca dată a alegerilor pentru președintele României din 2024.
Modul de derulare a alegerilor prezidențiale nu trebuie reinventat în fiecare ciclu electoral, el este definit printr-o lege deja existentă, și anume Legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României. De asemenea, după fixarea datei alegerilor prin HG, organizarea alegerilor se face tot prin HG, care pune în aplicare Legea nr. 370/2004.
Spre exemplu, pentru organizarea alegerilor recent anulate, Guvernul a emis HG nr. 1063 din 28 august 2024 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2024. Deci alegerile pot fi stabilite, ca dată, şi organizate de Guvern, prin HG-uri, emise in aplicarea legii pentru alegerea președintelui (Legea 370/2024). Așa cum s-a procedat și la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, alegeri anulate, dar nu pe motiv de organizare nelegală, subliniază organizația.
"Așadar, de ce guvernul în funcţie nu mai poate organiza alegeri pentru funcţia de preşedinte?
Care este temeiul legal al acestei interdicţii comunicate public guvernului în funcție de către preşedinte?
Asta nu s-a mai precizat în discursul preşedintelui. Probabil că e treaba boborului să-și bată capul ca să înțeleagă, nu e treaba împăratului să explice.
Cât de serioasă e această interdicţie comunicată de preşedinte? Ştim cu toţii, cum face preşedintele când se enervează: aruncă paltonul peste maşină. Iar prim-ministrul, în mod sigur, nu vrea să fie în rolul paltonului. Deşi, uneori, i s-ar potrivi şi un rol de fular", arată APADOR-CH.
- REPER îi cere lui Iohannis să desecretizeze și informațiile legate de parlamentare
- AUR îl acuză pe Iohannis că „ține cu dinții de mandat”
Potrivit art. 385 al. 1 din Codul Penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Întrebarea care se pune este dacă sintagma "împiedicare prin orice mijloc" conţinută în textul infracţiunii menţionate mai sus nu se referă şi la întârzierea nejustificată a organizării de alegeri, ceea ce, în mod natural, împiedică alegătorii să voteze, într-o perioadă în care nu există nicio interdicţie legală pentru ca ei să voteze, arată APADOR-CH.
Amânarea pentru un viitor incert a (re)organizării unor alegeri, care la această dată ar fi trebuit să fie încheiate, nu este similară cu împiedicarea exercitării dreptului la vot? Răspunsul la această întrebare îl pot da organele cu competenţe în aplicarea Codului Penal, arată asociația, precizând că nu dorește să depună plângere penală împotriva preşedintelui.
"Problemele grave din societatea de acum nu se rezolvă prin mijloace de drept penal, cu mascaţi care sar garduri pentru a fugări idei. E ca şi cum ai chema un elefant să-ţi facă ordine pe raftul cu porţelanuri. Dar, întrebarea rămâne. Dacă parchetul dorește să dea un răspuns, se poate sesiza și din oficiu", menționează APADOR-CH.