Parlamentul a adoptat modificările la Codul Penal care elimină pragul pentru abuzul în serviciu. Încă o veste bună pentru cei care beneficiau deja de prevederile permisive ale legislației europene și naționale, potrivit cărora fraudele de până la 10.000 sau chiar 100.000 de euro nu se pedepsesc cu închisoarea.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, proiectul de lege care modifică Codul Penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, în forma Guvernului. Astfel, este eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, aşa cum a decis, marţi, Comisia Juridică, variantă care nu respectă decizia Curții Constituționale, pentru că CCR a cerut prag.
"Adversarii pragului sunt probabil mulțumiți, rămâne de văzut ce se va întâmpla la primul dosar în care un inculpat-persoană importantă va invoca neconstituționalitatea art. 297 din Codul Penal, întrucât nu are prag pentru abuz, și asta va arunca în aer toate dosarele aflate pe rol", a precizat Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki, într-un comunicat transmis SpotMedia.ro.
Organizația atrage, însă, atenția că există și alte "portițe" legale prin care frauda nu este pedepsită cu închisoarea.
Fără închisoare pentru o fraudă sub 10.000 de euro
Directiva UE nr. 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal prevede la articolul 7 ce sancțiuni pot stabili statele europene la adresa persoanelor fizice care fraudează banii europeni:
- (3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 sunt sancționate cu o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare atunci când implică un prejudiciu sau avantaj semnificativ.
- Prejudiciul sau avantajul rezultat în urma săvârșirii infracțiunilor menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la articolul 4 este considerat a fi semnificativ atunci când prejudiciul sau avantajul implică mai mult de 100.000 EUR.
- Statele membre pot să prevadă, de asemenea, o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare în alte circumstanțe grave definite în dreptul lor intern.
- (4) Atunci când o infracțiune menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (a), (b) sau (c) sau la articolul 4 implică un prejudiciu mai mic de 10.000 EUR sau un avantaj mai mic de 10.000 EUR, statele membre pot să prevadă sancțiuni de altă natură decât penală.”
"Deși am căutat și noi prin actele premergătoare adoptării Directivei 1371 din 2017 nu am reușit să găsim raționamentul instituirii acestor praguri valorice, dincolo de care UE consideră că un hoț de bani europeni poate să nu fie pedepsit cu închisoarea", subliniază APADOR-CH.
Pragul e în vigoare din 2017, iar directiva ar fi trebuit transpusă din 2019. Statele membre, inclusiv România, au făcut demersuri legislative pentru a o transpune, iar țara noastră a adoptat nu mai puțin de 40 de acte normative în acest sens, arată organizația.
Evaziune fiscală sub 100.000 de euro: dai banii înapoi și o iei de la capăt
O modificare a legii privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, făcută prin ordonanță de urgență în 2021, prevede un prag sub care evaziunea fiscală nu se mai pedepsește.
Mai exact, articolul 10 al. 1/1 din Legea 241/2005 (după modificarea din 2021 prin OUG 130/2021) spune că, dacă evazionistul dă banii furați înapoi, plus 20%, cu dobânzi și penalități, atunci fapta nu se pedepsește. Înainte de modificare, legea nu prevedea niciun fel de prag.
Sunt și două condiții suplimentare pentru ca evazionistul să fie iertat:
– să nu fi mai comis în ultimii 5 ani o infracțiune similară (adică nu merge decât o dată la 5 ani).
– să achite tot prejudiciul, plus 20% din valoarea acestuia.
"În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 61, 8 sau 9 nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare", prevede articolul menționat.
Articolul 16 lit. h din Codul de Procedură Penală prevede, în esență, că se va dispune clasarea dacă există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.
Tot la articolul 10 din legea evaziunii se mai oferă o reducere și o scutire de pedeapsa cu închisoarea, pentru evaziuni la jumătate din prag: "Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda."
"Observăm, așadar, că legiuitorul a fost mărinimos cu evazioniștii mărunți care nu-și plătesc dările către stat, admițând ca, dacă se căiesc și dau banii înapoi, să nu-i bage la pușcărie, ci cel mult să le dea o amendă. Nu reușește, însă, să aplice același tratament indulgent și față de reprezentanții statului care abuzează de pozițiile lor și prejudiciază astfel interesele statului sau ale altora prin abuzurile săvârșite. Acelora le tărăgănează procesele până când se prescriu faptele", subliniază APADOR-CH.