Parlamentul a adoptat modificările la Codul Penal, care elimină pragul pentru abuzul în serviciu.
În plus a trecut şi modificarea la Codul de Procedură Penală, care permite interceptările realizate de serviciile secrete ca probe în procesele penale, inclusiv în cele de corupţie.
Opoziţia a reclamat că ambele proiecte nu au avut dezbateri pe articole, în plen, iar ministrul Cătălin Predoiu a dat o replică tăioasă.
Fără prag pentru abuz
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, cu 191 de voturi "pentru", 66 "împotrivă" şi 12 abţineri, proiectul de lege care modifică Codul Penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, în forma Guvernului.
În această formă este eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, aşa cum a decis, marţi, Comisia Juridică.
"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", se menţionează în articolul cu privire la abuzul în serviciu.
A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu.
"Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", spune articolul referitor la neglijenţa în serviciu, preluat de Agerpres.
Revin interceptările SRI
Au trecut şi modificările la Codul de Procedură Penală, care permit ca interceptările realizate de serviciile secrete să fie utilizate ca probe în procesele penale, inclusiv de corupţie.
Acest proiect a primit 168 de voturi pentru, 75 contra şi 20 abțineri, în forma venită de la Guvern, Camera respingând toate amendamentele formulate, inclusiv cele de la Senat.
Proiectul introduce, între altele, un articol nou, care a fost controversat, referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Potrivit celor adoptate, "înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări".
Infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul Penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunile de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunile care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.
Iniţial, în Comisia Juridică, a fost aprobat un amendament, introdus de parlamentarii PNL, PSD şi UDMR, prin care se excludea folosirea acestor înregistrări în cazul infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate, dar după o dezbatere de două ore preşedintele comisiei, Laura Vicol, a anunţat că, în urma unei decizii în coaliţia de guvernare, toate amendamentele sunt retrase, fiind aprobat un raport cu forma proiectului venită de la Guvern.
UDMR s-a abţinut la interceptări
Deputaţii UDMR au votat pentru adoptarea proiectului de modificare a Codului Penal şi s-au abţinut în ceea ce priveşte modificările la Codul de Procedură Penală, care reintroduc interceptările SRI.
Serviciile de intelligence nu au ce căuta în procesul penal, pentru că este afectată independenţa şi funcţionarea justiţiei, ceea ce este o problemă legată de statul de drept, a declarat vicepremierul Kelemen Hunor.
"La votul final la Codul Penal, deputaţii UDMR au votat acest proiect în forma propusă de Guvern şi de ministrul Predoiu. Aici, noi de la bun început am spus că vom accepta la prag, la articolul legat de abuz, orice propunere vine de la ministrul Predoiu, fiindcă este vorba despre o chestiune pur tehnică şi trebuie să vină de acolo şi nu de la partidele politice orice propunere, ca să fie în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Prima dată am primit o propunere de 250.000 de lei prag şi am susţinut-o, fiindcă asta a fost decizia. La mai bine de câteva ore am primit un alt prag - de 9.000 de lei - şi am spus că îl vom susţine. Ieri după-amiaza, târziu, Predoiu a propus fără prag şi am spus că, dacă asta este o nouă propunere, asta vom susţine, că este responsabilitatea MJ să vină cu o propunere.
Astăzi, şi în plenul Parlamentului, Predoiu a susţinut că, din punct de vedere constituţional, este în regulă. Eu am încredere în ceea ce spune ministrul Justiţiei, vom vedea dacă şi se va confirma când va fi atacat proiectul respectiv la Curtea Constituţională", a explicat vicepremierul.
În ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală, Kelemen Hunor a arătat că nu a existat o decizie legată de mandatele de siguranţă naţională, iar deputaţii UDMR s-au abţinut de la vot pe baza mai multor argumente legate în primul rând de statul de drept şi de separarea puterilor în stat.
"Noi ne-am abţinut, fiindcă există multe argumente şi aceste argumente sunt legate în primul rând de statul de drept şi de separarea puterilor în stat. Puterea judecătorească şi bineînţeles partea de urmărire penală nu trebuie să fie amestecată cu nicio altă putere.
Deci serviciile de intelligence nu au ce căuta în procesul penal. În forma votată de Parlament, pe care noi nu am votat-o, SRI-ul este introdus în procesul penal, ne întoarcem în timp, vreo 10 ani, chiar mai mult, ceea ce afectează independenţa şi funcţionarea Justiţiei. Asta înseamnă că, din punctul nostru de vedere, este o problemă legată de statul de drept.
În momentul în care Justiţia nu este independentă şi dacă SRI-ul are un rol în procesul penal, nu mai putem vorbi despre justiţie independentă", a afirmat liderul UDMR, pentru Agerpres.
Vicepremierul a mai precizat că aceste aspecte au fost discutate cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, precum şi în coaliţia de guvernare şi în Parlament şi a adăugat că forma adoptată de Parlament se referă la orice faptă penală şi la orice proces penal, "ceea ce este inacceptabil".
"Şi noi am fi dorit să nu revenim în vechea formă, unde SRI-ul şi interceptările puteau fi folosite în orice proces. În forma actuală, votată de Parlament, sigur că toate interceptările pot fi folosite în orice proces penal şi asta înseamnă că nu mai putem vorbi de mandate de securitate naţională doar pentru faptele legate de securitate naţională, ci vorbim de orice fapt (...), ceea ce din punctul meu de vedere nu este corect. Unii au încercat să amestece acolo şi corupţia. Nu e vorba aici de corupţie şi faptele asimilate de corupţie. Statul român a înfiinţat structuri de sine stătătoare pentru a avea instrumentul necesar în lupta împotriva corupţiei - DNA - cu buget, cu procurori bine plătiţi, cu structuri teritoriale, cu posibilitatea de a evolua cu tehnica necesară pentru a aduna probe, cu poliţişti judiciari", a arătat preşedintele UDMR.
Acuzaţiile Opoziţiei: Raportul Comisiei Juridice e la limita infracţiunii de fals
La dezbaterile generale, deputatul USR Stelian Ion a afirmat că acest proiect are "foarte multe vulnerabilităţi" şi elemente de neconstituţionalitate.
"Proiectul este jalon în PNRR, era un obiectiv important şi pentru ridicarea MCV. În proiectele acestea se regăsesc foarte multe vulnerabilităţi, elemente de neconstituţionalitate care nu fac altceva decât să pericliteze fondurile din PNRR. Raportul Comisiei Juridice depus astăzi este la limita infracţiunii de fals. Doamna preşedinte a supus la vot respingerea amendamentelor venite de la Senat, o aberaţie", a spus Stelian Ion, în plen, citat de Agerpres.
El a adăugat că prin acest proiect nu au fost puse în acord 100% deciziile CCR.
"Cătălin Predoiu a făcut acest proiect pe genunchi, fără dezbateri. Este un ministru incompetent", a susţinut fostul ministru USR.
"Îl faceți pe Florin Iordache să pară un ministru al Justiției cu coloană vertebrală"
„Îl faceți pe Florin Iordache să pară un ministru al Justiției cu coloană vertebrală”, spune şi liderul USR, Cătălin Drulă, citat de Mediafax.
„Capul sus. Ce ați făcut zilele astea e de noaptea minților. Ar trebui să vă întrebe poporul dacă sunteți sănătoși la cap.
Predoiu spunea acum trei zile că pragul de 250.000 de lei este pragul pe care îl susține și și-l asumă. Azi susține că nu trebuie prag. Îl faceți pe Florin Iordache să pară un ministru al Justiției cu coloană vertebrală prin comparație.
Ceea ce ați făcut din dezbaterea pe un subiect extrem de important, al codurilor penale, felul cum ați ratat orice fel de discuție serioasă în Parlament, cu telefoane date la cabinetul scurt, arată exact de ce nu mai trebuie să conduceți țara, pentru că una e șpaga de la dutty-free de la aeroport și alta e guvernarea unui stat”, afirmă Cătălin Drulă.
Deputatul Dumitru Coarnă a arătat că prevederile proiectului permit interceptarea convorbirilor dintre client şi avocat.
"În nicio ţară informaţia nu este mijloc de probă. Este un procedeu să le transforme în mijloace de probe. (...) Dacă informaţia este clasificată, se primeşte un avocat numit de SRI", a acuzat el.
George Simion (liderul AUR) a subliniat că "SRI nu trebuie introdus în anchetele penale".
"Vă anunţ că noi contestăm la Curtea Constituţională. SRI nu are ce căuta în anchetele penale", a precizat Simion.
Predoiu, atac la Opoziţie
În schimb, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a lansat într-un atac de la tribuna plenului, acuzând Opoziţia că nu a fost în stare să adopte aceste coduri penale.
”Aceste proiecte au stat în mâna dumneavoastră, dragi colegi din Opoziţie, 12 luni de zile aproximativ. Ele nu au fost adoptate, aţi stat şi v-aţi uitat la ele şi apoi au fost preluate de această coaliţie, PSD-PNL-UDMR”, a spus Predoiu, el precizând că a votat ”pentru” proiect.
Ministrul a mai arătat că după dezbateri dure, complicate, acest proiect a fost adoptat. ”Ce să înţelegem noi, că e bine ca dumneavoastră, care staţi, vorbiţi şi nu faceţi nimic, sau e bine ca noi care vorbim, dezbatem, uneori ne contrazicem, dar votăm şi lăsăm ceva în Monitorul Oficial”, a precizat el.
Predoiu a continuat: ”Peste ani de zile, ceea ce va rămâne nu sunt declaraţiile, trotinetele, cablurile şi boxele dvs, ci sunt legile adoptate de această coaliţie. Această coaliţie a votat anul trecut desfiinţarea SIIJ, aţi fost incapabili să o faceţi, legile justiţiei, 12 luni v-aţi uitat la ele, ca pisica în calendar, incapabili să le treceţi, legea privind avertizorii de integritate, legea privind consolidarea ANABI, ca să recuperăm produsele infracţiunii despre care dvs vorbiţi şi nu faceţi nimic şi în fine codurile penale”, a arătat Predoiu, citat de News.ro.
El a subliniat că actuala coaliţie a adoptat şapte legi într-un an de zile pentru consolidarea Justiţiei.
”Deci noi suntem de vină că adoptăm, într-un an de zile, şapte legi pentru consolidarea agendei justiţiei şi voi, care nu faceţi nimic, trebuie să ne daţi lecţii. Păi cred că şi lipsa bun simţ politic şi de altă natură are o limită, fiindcă tot vorbim de drept şi de justiţie, unde e vorba de limită.
Aveţi o limită şi în critică şi în jigniri şi în aberaţii. Nu faceţi decât să vorbiţi şi să vă înfăşuraţi în cabluri în care o să rămâneţi în istorie fără să lăsaţi nimic în urmă. De bine de rău, această coaliţie a făcut ce voi nu aţi făcut un an de zile. Asta este explicarea votului meu”, a spus Predoiu.
Cine şi ce atacă la CCR
Proiectele au fost adoptate deja de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional. Aşa că modificările la codurile penale vor merge la promulgare în cazul în care nu va exista o sesizare la Curtea Constituțională.
Mai mulți deputați AUR au anunțat că vor contesta la CCR cele două coduri, dar partidul condus de George Simion nu dispune de suficiente semnături pentru a iniția singur o contestație de acest gen.
Însă şi Forţa Dreptei vrea să facă o sesizare la CCR, doar pe Codul de Procedură Penală.
„Azi încearcă să reintroducă serviciile în procedura penală. Serviciile secrete, de informații să se ocupe de siguranța națională, nu de evaziunea fiscală, nu de violuri. Justiția să-și dezvolte propriul organ de cercetare și de interceptare penală. Nu trebuie să apeleze la servicii militare pentru a obține probe materiale în justiție. Această tentativă a serviciilor de a se introduce în actul de justiție va fi declarată din nou neconstituțională”, afirmă Ionel Dancă.
El anunță că deputații partidului Forța Dreptei vor contesta la CCR „pentru că e un abuz la comanda serviciilor în ceea ce privește drepturile cetățenilor români în Justiție”.
Rămâne de văzut ce va face USR.