Prinși cu mâna pe portofel, borfașii politicii românești par să fi renunțat deocamdată la pradă. Dar au plantat destule bombe ca să mizeze doar pe o amânare a capturii.
Se avântaseră la un prag de 250 de mii de lei, complet neexplicat, pentru incriminarea abuzului în serviciu, redus la 9 mii de lei, la fel de neexplicat. Deciseseră în Comisia Juridică a Camerei Deputaților să scoată infracțiunile de corupție dintre cele în care, cu respectarea noii proceduri, vor putea fi folosite mandatele de siguranță națională.
Au renunțat la tot, au aruncat portofelul pe jos și au luat-o la fugă.
Imediat după ce votaseră toate porcăriile în Comisia Juridică din Cameră, dna Vicol, șefa comisiei, a revenit în sală cu noua decizie a coaliției și a anunțat că se votează revenirea la forma inițiatorului, adică fără prag pentru abuz și cu infracțiunile de corupție sub umbrela MSN-urilor.
Chiar această capitulare arată cât de fundamentate au fost amendamentele și la Senat, și la Camera Deputaților și ce masă ridicolă de manevră sunt deputații Puterii, așa cum au fost și senatorii, de altfel.
De ce au capitulat? Nu de frica opiniei publice, să nu ne amăgim, ea a fost inertă. De frica Bruxelles-ului, Comisia Europeană anunțase deja în urmă cu câteva zile că urmărește situația.
Urecheli, tăieri de fonduri europene este tot ce le lipsea pe cap celor din coaliție. De-abia primise PSD aprecieri de la dl Timmermans.
Asta nu înseamnă că s-a terminat. Deloc. Borfașii rămân borfași.
Așa cum arată acum și va fi probabil votat în Camera Deputaților miercuri, abuzul în serviciu are cel puțin două vulnerabilități constituționale importante.
Pe de-o parte, diferența substanțială între formele votate de cele două camere, pe de altă parte, inexistența pragului valoric de la care fapta să devină infracțiune, care este cerut în mai multe decizii CCR. Plus reluarea votului în Comisia Juridică a Camerei, cel puțin discutabilă procedural.
Ce ar urma să se întâmple în continuare?
Președintele poate trimite legea la reexaminare, ceea ce la comoditatea dlui Iohannis ar fi remarcabil. USR și Forţa Dreptei ar putea ataca această forma, fără prag, la CCR. Dacă are succes, li se va arunca în cap faptul că s-au opus abuzului fără prag, pe care l-au clamat în 2017, și au zădărnicit jalonul PNRR privind codurile penale.
Dacă Opoziția nu atacă, vor ataca sigur, cu excepții în procese, inculpații.
Nu este exclus ca judecătorii CCR să mai facă un reviriment de jurisprudență. S-a mai întâmplat chiar destul de recent în privința abaterii disciplinare a judecătorilor prin nerespectarea deciziilor CCR. Am însă îndoieli că există voință politică pentru un asemenea reviriment.
Dacă revirimentul nu se va produce, există riscul să se întâmple cu dosarele de abuz ce s-a întâmplat cu prescripția. Și, în orice caz, discuția privind pragul va fi reluată de la zero.
Ar mai fi de remarcat în context, pe de-o parte, lașitatea ministrului Justiției. În cazul abuzului în serviciu a trimis articolul în Parlament fără niciun prag în loc să ranforseze unul bine calculat, cu argumente solide.
Dacă, într-adevăr, credea în varianta fără prag, ar fi putut să o susțină solid în expunerea de motive cu un studiu de impact care să arate dacă există o problemă serioasă cu această infracțiune la nivelul administrației și că este rolul judecătorului să stabilească, concret, gradul de pericol social al faptei în fiecare speță, inclusiv inexistența lui la o adică.
A ales însă doar să trimită o pasă coaliției de la care era clar care pot fi așteptările.
Articolul din Codul de Procedură Penală privind interceptările în baza mandatelor de siguranță națională a plecat bine de la MJ și Guvern. A trecut bine și de Senat și a urmat ambuscada de la Cameră.
Unde era ministrul Predoiu ca să apere forma inițiatorului? Nu se știe. În Comisia Juridică, MJ era reprezentat de dna secretar de stat Roxana Simona Momeu, membră PSD. Întrebată dacă inițiatorul menține forma, dna Momeu a spus că lasă la latitudinea Parlamentului.
Ce putea fi mai important pentru dl Predoiu decât această dezbatere și cu ce i-a câștigat dna Momeu, membră PSD, încrederea că va lupta pentru proiectul MJ?
Tăcere absolută și de la noii procurori unși șefi la PICCJ și DNA. Nici dl Florența, nici dl Voineag nu numai că nu au participat la dezbateri, dar nici măcar nu au trimis un reprezentant al instituției sau un punct de vedere oficial.
Am întrebat la DNA dacă un asemenea punct de vedere există, însă nu am primit niciun răspuns. De când a început scandalul, acum aproape o săptămână, dl Voineag a fost mut ca o lebădă.
Să ne aducem aminte ce luări de poziții aveau LCK și apoi Crin Bologa când se punea problema afectării legislației folosită de DNA.
E drept, dl Voineag ar putea avea probleme mai importante. Procurorii cu dosare sensibile, deschise din vremea lui Crin Bologa, accelerează, pentru că, spun sursele mele, s-ar teme că dl Voineag a venit cu ordin să le blocheze.
De exemplu, pe cel care bâzâie în jurul șefilor Poliției Române și chiar din MAI, cu achizițiile din pandemie.
Or fi văzut și ei că numai ce a primit dl Voineag avizul de la CSM și dosarul dlui Ciolacu a fost clasat – fapta nu există - de un procuror pe care dl Voineag tare l-ar vrea adjunct, dar are de rezolvat o problemă de vechime în profesie, procuror a cărui parteneră tare ar vrea să rămână adjuncta procurorului general.