Vladimir Putin a calculat greșit, mizând pe slăbiciunea Statelor Unite post-Afganistan și pe dependența Europei de gazul rusesc, iar plusarea cu amenințările nucleare nu îl avantajează nici ea, spune Françoise Thom, istoricul francez renumit mondial pentru studiile ruse și sovietice.
Într-un dialog cu Spotmedia.ro, aceasta avertizează, totuși, că Vladimir Putin urăște atât de mult Ucraina și vocația libertății de la Kiev, încât e gata să folosească toate instrumentele staliniste: execuțiile publice, teroarea, exterminarea elitelor.
Într-un interviu acordat Spotmedia.ro în aprilie 2021, istoricul francez amintea că "doar o revoluție de palat poate să-l doboare pe Putin. Pentru a ajunge acolo trebuie confiscate bunurile conducătorilor Kremlinului și ale rudelor acestora, ale celor mai influenți dintre oligarhi și “siloviki”. Reușește acum Occidentul să facă asta, prin sancțiunile economice impuse?
De ce acum? Cum a ales Vladimir Putin tocmai acest moment?
În 2021, Putin estima că raportul de forțe a evoluat suficient în favoarea Rusiei, în așa fel încât se află în poziția de a șantaja cu succes Occidentul. Deznodământul din Afganistan și Nordstream2 l-au făcut să creadă că Statele Unire sunt slabe și gate să facă un pas înapoi peste tot în lume, în vreme ce europenii sunt controlați prin dependența de gazul rusesc.
Își imagina Gazpromul închizându-și robinetele și astfel penuria de gaz să-i îngenuncheze pe europeni, cu America paralizată de înfruntarea cu China.
Pentru el, lumea occidentală este, așadar, pregătită pentru o redistribuire radicală a puterii în Europa, care ar da Rusiei o poziție hegemonică pe continent.
Este motivul pentru care a lansat ultimatumul din 17 decembrie 2021, prin care cerea o retragere a NATO pe pozițiile sale din 1997, sub amenințarea unor măsuri militare ale Rusiei.
Astfel, Putin a pus piciorul într-un angrenaj care riscă să-i prăbușească întreg regimul.
Până unde poate merge? Care e limita?
Putin e motivat în mod esențial de dorința de răzbunare. Îi detestă de moarte pe liderii ucraineni, pe care îi consideră marionete ale Occidentului. Și Occidentul însuși îi este inamic, în Ucraina.
Rusia nu vrea vecini liberi. Pentru ea, amenințarea nu vine de la NATO, ci de la libertate. Pentru a « dezeuropeniza » Ucraina, Putin e gata să folosească metodele lui Stalin: exterminarea elitelor, regimul de teroare, folosirea propagandei.
Este mânat de o asemenea ură față de Ucraina, încât moartea civililor nu contează pentru el.
Cine sunt aliații lui Putin?
Ne putem uita către Venezuela și Belarus, către regimul lui Bashar al-Assad. Kazahstan a refuzat să trimită trupe.
China e reticentă în a susține pe față Moscova, dar nu va ridica niciun deget contra Rusiei decât dacă ar găsi un avantaj propriu în asta.
Cum arată până acum strategia Occidentului ?
Putin nu se aștepta la o reacție atât de fermă a Occidentului.
După părerea mea, amenințările nucleare pe care le-a făcut i-au adus un mare deserviciu. Rezistența eroică a ucrainenilor a trezit Occidentul, a închis gura lobby-ului pro-rus, activ peste tot în Europa, și a poziționat Europa în rezistență.
Metamorfoza Germaniei este remarcabilă. Și în Franța lobby-ul rus a slăbit, până în punctul în care campania electorală este dată peste cap.
Cred că acum pozițiile sunt mai radicale decât erau în Războiul Rece: atunci, voiam să limităm URSS, dar făceam afaceri cu ea. Astăzi, obiectivul țărilor democratice este căderea regimului Putin, prin intermediul unui adevărat război economic.