Cum folosește Putin vaccinul Sputnik ca pe o mașină de război contra Uniunii Europene Interviu

Cum folosește Putin vaccinul Sputnik ca pe o mașină de război contra Uniunii Europene  <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

Populația rusă duce lipsă de vaccinuri, în timp ce vaccinul Sputnik este distribuit în țările în care Rusia dorește să-și proiecteze influența. Sputnik a devenit o mașină de război împotriva Uniunii Europene, spune istoricul francez Françoise Thom, specialist în sovietolologie.

Brexit-ul a fost un succes uriaș pentru Kremlin, deoarece va duce la reducerea influenței anglo-saxone în Europa, iar Marea Britanie este singura țară europeană pe care Kremlinul o consideră imposibil de vasalizat, spune aceasta, în interviul acordat SpotMedia.ro.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Françoise Thom, elevă a lui Alain Besançon, este autoarea volumului Putin și putinismul, recent apărut la Editura Humanitas.

Francoise Thom, găsiți condițiile de posibilitate ale regimului Putin de astăzi într-un fenomen apărut odată cu Gulagul, cu zona, rețeaua de vorî v zakone. Ce a preluat Rusia lui Putin de la aceste rețele?

În perioada Brejnev s-au dezvoltat rețele puternice de criminalitate organizată, beneficiind de protecția ofițerilor KGB și a nomenclaturiștilor, rețele care trăiau în simbioză cu ierarhia partidului.

Vory v zakone au evoluat în timp. Și-au construit averi personale colosale, în special prin extorcarea acelor tsekhoviki, antreprenori ai economiei paralele care a înflorit în anii 1970. Am asistat la o derivă mafiotă în sânul KGB, contrar legendei răspândite în acel moment, potrivit căreia KGB era singurul organ de stat al URSS care nu era corupt.

Această osmoză dintre lumea interlopă și ofițerii organelor de securitate a ieșit la lumină la începutul perioadei Elțîn. Ascensiunea lui Putin la primăria orașului Sankt Petersburg este o ilustrare perfectă a acestui fenomen.

Filmul lui Valeri Balyan „Cine este domnul Putin?”, precum și prima parte a filmului lui Navalnîi despre palatul lui Putin, arată modul în care micuța bandă a lui Putin, pe care și-a făcut-o pe când era viceprimar al Petersburgului, s-a instalat în vârful statului rus, unde își continuă activitățile de pradă la o scară mult mai mare.

Această influență a Gulagului și a moravurilor lumii interlope difuzate dinspre lagărele de muncă în societate se reflectă în mai multe feluri, la nivel politic, psihologic și economic.

În sânul populației ruse avem în continuare o concepție a puterii ca un fel de administrație penitenciară: puterea trebuie să hrănească, să îmbrace și să asigure locuințe populației, la fel cum făcea administrația lagărului.

Sentimentele dominante sunt sentimentul de neputință, de vulnerabilitate, de ură a tuturor împotriva tuturor, de bucurie malignă față de nenorocirea altora – exact ca în lagăr. Trăim de la o zi la alta, alegem întotdeauna satisfacția imediată, suntem incapabili să ne gândim la noi înșine pe termen lung – pentru că trebuie să te simți liber pentru a te putea proiecta în viitor.

În același timp, avem impresia că suntem în centrul lumii, pentru că nu ne putem imagina universul exterior, așa cum deținutul își șterge în minte tot ceea ce este în afara închisorii sale. Această mentalitate explică succesul ideologiei de permanentă stare de asediu: „toți ceilalți sunt împotriva noastră”, iar „noi suntem împotriva întregii lumi”. 

Cea mai importantă consecință a amprentei puse de Gulag asupra societății este tendința oamenilor de a se uni în grupuri mici, strâns legate. Societatea tinde să se descompună într-o serie de micro-comunități, care funcționează după reguli proprii.

Organizarea spontană a țesutului social în clanuri explică de ce într-o astfel de societate este practic imposibil să dezlegi legătura dintre crima organizată, structurile de forță (poliție, servicii speciale, armată, procuratură) și birocrație. La toate nivelurile există acest mod de organizare “pre-politic”, care împiedică apariția unui stat modern.

Nu există partide politice, există doar grupuri de sprijin în jurul unui șef. Această societate, destructurată într-un agregat de bande, nu lasă loc unei sfere publice.

Rusia lui Putin se inspiră, de asemenea, și din concepțiile despre „zonele de influență”, în viziunea sa asupra sistemului internațional. Vrea doar să-și impună regulile, să-l degradeze pe interlocutor, să-și poată umili „partenerii” fără a suferi consecințe.

Strategia lui Putin de a-și ține interlocutorii în așteptare ore întregi se explică prin această mentalitate. Liderii ruși gândesc doar în termeni de raporturi de forțe.

Pe Putin l-au adus la putere oligarhii. E un termen consacrat pentru Rusia postsovietică. Dar ce s-a schimbat în relația oligarhilor cu puterea în epoca lui Putin?

Putin i-a eliminat pe oligarhii care aveau ambiții politice și i-a păstrat pe cei care erau dispuși să-l slujească. A promovat un nou grup de oligarhi veniți dinspre KGB.

Astăzi, o parte a politicii externe ruse este subcontractată de acești oligarhi apropiați de Kremlin.

Vorbiți despre putinism. Care e ideologia pe care o propune? Care sunt elementele doctrinei lui Putin și cât sunt ele consistente și cât mai degrabă strategii de manipulare?

Nu există ideologie a putinismului, există doar o manipulare subversivă a ideilor în scopul de a destabiliza țările democratice.

Dovada este că Moscova folosește lozinci contradictorii fără nicio problemă: pentru europeni, Rusia susține că este refugiul „valorilor tradiționale” asediate de „liberalism”, pe scurt este „adevărata” Europă, în timp ce în fața africanilor denunță „neocolonialismul” european, iar în fața iranienilor pretinde că este campionul „valorilor tradiționale” ale Islamului.

Povestiți acest episod în care Putin îi spune lui Bill Clinton, „Voi aveți America de Nord și de Sud plus Asia. Ați putea să ne lăsați nouă, cel puțin, Europa”. E aceasta o miză pentru Moscova, să refacă sfera de influență asupra Europei? Putin nu a obținut Europa de la Clinton, dar joacă în Europa. Se vorbește despre imixtiunea Rusiei în alegerile din diverse state UE, în campania pentru Brexit. Ce vrea să obțină? Divizarea UE e suficientă?

Strategia rusă este vizibilă în mod deosebit în perioada recentă. Rusia dorește să accelereze demolarea Uniunii Europene și a NATO, deoarece are rețelele sale de influență în fiecare țară europeană și speră să le culeagă, una câte una, odată ce Uniunea Europeană va fi distrusă.

Brexit-ul a fost un succes uriaș pentru Kremlin, deoarece va duce la reducerea influenței anglo-saxone în Europa. Marea Britanie este singura țară europeană pe care Kremlinul o consideră imposibil de vasalizat.

Germania este acum țara care contează cel mai mult pentru ruși, de aici și importanța pe care Moscova o acordă proiectului Nord Stream, care va consolida clanul oligarhilor germani dependenți de Kremlin.

Noul sistem de securitate european va fi apoi construit precum Pactul de la Varșovia și va încununa rețeaua de legături bilaterale dintre Moscova și țările europene. Odată ce Statele Unite vor fi expulzate din Europa, Rusia va putea lua în considerare reîntoarcerea la „condominiu”.

În acest an de pandemie, narațiunea aceasta a dezbinării UE a fost adoptată de către Rusia și China. Când UE nu știa încă cum să reacționeze la criză, eram în momentul crizei umanitare din Italia, Rusia și China trimiteau ajutoare la Roma. Acum avem povestea vaccinurilor, Ungaria de pildă folosește vaccinul rusesc Sputnik V. Sunt cele două, China și Rusia, coordonate?

Aceste două țări sunt animate de aceeași ură față de libertățile occidentale. Acționează în aceeași direcție și uneori se coordonează între ele.

În opinia mea, Rusia are o influență ideologică asupra Chinei. Pentru Moscova, vaccinul este mai presus de toate o armă geopolitică. Populația rusă duce lipsă de vaccinuri, în timp ce Sputnik este distribuit în țările în care Rusia dorește să-și proiecteze influența. Sputnik a devenit o mașină de război împotriva Uniunii Europene.

Casting pentru succesorul lui Putin: cine îl alege și cât de mult încurcă Navalnîi – Interviu video cu Armand Goșu

Oligarhii l-au adus la putere, dar îl pot da jos?Ce îl poate îndepărta pe Putin? Are Alexei Navalnîi un rol aici?

După părerea mea, doar o revoluție de palat poate să-l doboare pe Putin. Pentru a ajunge acolo trebuie confiscate bunurile conducătorilor Kremlinului și ale rudelor acestora, ale celor mai influenți dintre oligarhi și “siloviki”.

Navalnîi este important pentru că a readus politica în Rusia. El a închis gura celor care spun: nu există o alternativă la Putin.

Cât prețuiește viața lui Navalnîi?

Occidentul nu îi seduce prea mult pe ruși. Nu există o narațiune alternativă acestui naționalism resentimentar despre care vorbiți. Ce putea să facă Occidentul după căderea comunismului pentru a fi seducător pentru ruși?

Cred că Occidentul ar trebui să se preocupe mai ales de a-și păstra propria sa libertate și  solidaritatea care trebuie să unească țările libere. Va deveni din nou atrăgător când își va da seama de cât de ușor este să renunți la statul de drept și când își va aminti care este prețul libertății.

Între timp, Occidentul ar trebui să încerce să provoace eșecul politicii externe duse de regimul Putin (de exemplu, prin aplicarea de sancțiuni serioase), deoarece acesta este singurul mod prin care poate să-l facă să-și piardă controlul asupra populației ruse.

Citește toate interviurile semnate de Magda Grădinaru