Unde merge Ucraina? Scăparea lui Putin și dilemele Vestului în fața măcelului

lucian.lumezeanu
Antreprenor – Comunicare și risc politic
Lucian Lumezeanu a fost, pe rând, ziarist, consultant, corporatist. Ultima dată a fost manager de Public Affairs & Public Relations pentru o multinațională din domeniul construcțiilor, unde a contribuit la legi, politici, strategii din zona de eficiență energetică și siguranță la incendiu. A inițiat diverse asociații și coaliții din industrie. A fost și președinte al Consiliului Director pentru două asociații. Îi place să creadă că știe să jongleze cu și să creeze realități. Din 2021 a ieșit din lumea corporatistă și e pe cont propriu. Își sfătuiește clienții, de la agenții la multinaționale, pe riscuri politice, strategii legislative, comunicare, știri false și oportunități din zona Green Deal. Ocazional, ține cursuri pe subiecte din zona asta. Lucian Lumezeanu este în spatele proiectului ThisPropaganda https://www.thispropaganda.eu/.

Sancțiunile economice ale statelor din UE și NATO au ciuruit Rusia până la punctul în care abia se mai târăște. Și asta în doar câteva zile.

citizen

Putin a încercat să facă din Rusia un imperiu și a făcut o Coree de Nord. Mulți nu înțeleg cât de gravă e situația pentru Rusia, tocmai pentru că a trecut atât de puțin timp. Un fost viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei spunea că asupra țării a fost aruncată o ”bombă nucleară financiară’’ acum 3 zile. Între timp, lucrurile au devenit chiar mai rele.

Există însă și un revers al medaliei.

Tocmai pentru că a trecut atât de puțin timp, armata rusă încă nu a apucat să resimtă efectele. Iar armata rusă din Ucraina e atât de mare și cu atâtea arme performante (da, în ciuda a ce vedem pe Internet, au și armament redutabil) încât mai poate duce efortul pentru o perioadă.

citizen

Iar problema este că această perioadă e suficientă pentru a produce o tragedie umană de proporții mult mai mari decât ce vedem acum.

Și suficientă pentru ca Putin să nu plece umilit total, cum s-ar întâmpla dacă războiul s-ar opri acum.

Ce știm până acum și ce ne spune despre pașii lui Putin?

  1. În acest punct devine clar că pentru Rusia este extrem de greu să ocupe toată Ucraina.
  2. Câteva orașe din Est și Sud vor mai cădea în perioada următoare. Dar s-a dovedit extrem de greu să cucerești Kievul. Chiar și dacă armata rusă ar reuși asta printr-un efort monumental, inima țării, adică centrul și vestul, ar fi încă în picioare.
  3. Rușii sunt și prea puțini pentru a ține ocupată țara pe termen lung și ar face asta doar cu pierderi enorme.
citizen

Care este, în condițiile astea, cea mai bună soluție strategică pentru a ieși din ceea ce devine un coșmar?

Armata rusă și-a schimbat modul de operare. Dincolo de a-și repara problemele de logistică, rușii au realizat că operațiunea de ‚‚decapitare’’ prin luarea rapidă a Kievului și altor mari orașe nu funcționează cum ar fi dorit.

Așa că forțele ruse ocupă treptat sudul și estul Ucrainei și încearcă să încercuiască marile orașe și să taie legăturile între părțile țării. Rusia nu ocupă efectiv mare parte a teritoriului cum vedem pe hărți, dar ocupă drumurile de acces. Iar drumurile de acces duc la orașe.

Pentru Putin, cea mai viabilă ieșire din catastrofa politică și strategică în care s-a băgat este să țină prizonieră o parte cât mai mare a Ucrainei, cu capitala Kiev înconjurată sau ocupată, pentru a putea negocia cu Vestul o înțelegere care nu-l trimite la coșul de gunoi al istoriei sau în fața tribunalului pentru crime de război.

Kremlinul este în acest moment în fața unei curse contracronometru, în care trebuie să zdrobească Ucraina înainte ca sancțiunile internaționale să zdrobească Rusia. Nu are mult timp la dispoziție, pentru că în acest ritm în scurt timp țara se va afunda într-o catastrofă socială.

Rubla devine în mod accelerat hârtie igienică, produsele dispar de pe rafturile magazinelor și companiile rusești se prăbușesc. Pare o glumă, dar acum câteva mari companii românești ar putea cumpăra o bună parte din ‚‚perlele’’ economiei rusești, în frunte cu Gazprom. Și a trecut abia o săptămână.

Dar Putin nu și-a jucat toate cărțile. Pentru că Vestului îi pasă de Ucraina și îi pasă de oamenii care mor acolo, Kremlinul încearcă tocmai să apese pe această rană.

Așa că următoarele zile vor fi extrem de intense. Mașinăria de război rusă își va folosi toate puterile pentru a forța Ucraina și Vestul la o situație în care ele negociază cu spatele la zid. Nu Rusia.

Care mai sunt cărțile Vestului?

Statele UE și NATO au luat măsuri fără precedent pentru a opri Rusia, de la sancțiunile economice la trimiterea de armament către Ucraina. Măsuri dure, care se vor resimți nu doar acum pentru Rusia, ci pentru cel puțin 10 ani de acum încolo.

Dar încă nu e de ajuns. Într-un război în care situația se poate schimba în câteva zile, rămâne destul timp pentru ruși să își atingă obiectivele.

Printre altele, pentru că economia Rusiei a fost pusă la pâmânt, dar nu oprită de tot. Încă este capabilă să pompeze bani către efortul de război din Ucraina. O parte din bani vin chiar din Europa și America. Rusia primește aproximativ 1 miliard de euro pe zi pentru petrol și gaze.

Care mai sunt opțiunile Vestului, dacă situația din Ucraina degenerează spre o situație în care marile orașe sunt ținute prizoniere și civilii măcelăriți în continuare? Opțiunile sunt multiple, dar Vestul se poate gândi la câteva:

  • Oprirea tuturor importurilor de petrol din Rusia

Rusia obține mai mulți bani din petrol decât din gaz, din simplul motiv că pentru petrol are o piață globală, putând fi trimis și pe mare. În același timp, Europa și Vestul pot beneficia de această piață globală cumpărând din altă parte, mai ales că sunt multe state care își pot crește producția.

Această măsură are dezavantajul că încă nu oprește economia rusă, mai ales că asta înseamnă că o parte mare a dispariției veniturilor din petrol se va compensa pentru Moscova din creșterea implicită a prețurilor la gaze. Dar poate că războiul energetic poate ajunge la un alt nivel.

  • Oprirea atât a importurilor de gaze, cât și a celor de petrol

Europa poate opri ea însăși robinetul de gaze și astfel opri aproape total economia Rusiei.

Spre deosebire de petrol, gazele nu pot fi vândute altundeva foarte ușor, pentru că nu poți muta conductele. Ar fi o lovitură devastatoare pentru Kremlin, dar una pe care statele europene nu se grăbesc să o ia, dintr-un motiv simplu: Spre deosebire de celelalte măsuri, ar afecta substanțial economia europeană. Soluții există pentru a rezista, asta e clar, de la importuri de LNG (gaz natural lichefiat) la creșterea producției de energie din regenerabile, cărbune și alte surse.

Dar vor fi costuri. Este Europa dispusă să suporte costurile, știind că zeci de milioane dintre cetățenii săi vor suferi din cauza prețurilor, problemelor cu alimentarea, efectelor economice conexe? Poate că da, dacă războiul din Ucraina ajunge în acel punct. Dar atunci Rusia va deveni și mai disperată.

  • Blocadă sau semi-blocadă economică

Acesta ar fi următorul pas. Deja Rusia nu mai primește o mulțime de produse, de la chipuri sau tehnologie de vârf până la diverse produse pe care companiile din lumea întreagă refuză voluntar să le mai vândă Rusiei. Se poate merge și mai departe. Limitarea exporturilor către Rusia la câteva lucruri esențiale și limitarea severă a lucrurilor importate din Rusia.

  • Escaladarea spre un conflict militar indirect și limitat

Unele lucruri păreau imposibile acum o săptămână. Nu mai par. Angajarea Vestului într-un conflict militar indirect, prin trimiterea de armament, inclusiv avioane și drone, pentru a lupta cu Rusia, este unul dintre ele.

Se poate angaja Vestul și mai mult pe plan militar? Da, dacă situația Ucrainei devine dramatică. Dacă vom vedea civili bombardați, măcelăriți și murind de foame dintr-un Kiev înconjurat, orice se poate.

Nu putem exclude să vedem nu câteva avioane, ci câteva sute de avioane și tancuri livrate Ucrainei.

Mai mult, nu putem exclude ca sute sau chiar mii de ‚‚voluntari’’ occidentali, dincolo de cei care sunt realmente voluntari, să fie trimiși în Ucraina pentru a pilota avioane, conduce tancuri performante sau dirija sisteme de rachete.

Și ar mai fi un pas dacă situația devine atât de dramatică încât ne apropiem mai mult de un Leningrad decât de un Sarajevo. NATO poate chiar risca impunerea unei zone în care avioanele rusești nu mai au voie să circule în Ucraina. O ‚‚no-fly zone’’. Pe care o poți însă implementa doar riscând un conflict militar deschis cu Rusia.

*

Desigur că Vestul poate face toate astea. E un colos cu o economie imensă față de a Rusiei și cu armate formidabile. Doar bugetele de apărare ale statelor NATO sunt cam cât trei pătrimi din PIB-ul total al Rusiei.

Dar vrem să recurgem la asta? Consecințele economice pot deveni dure chiar pentru Europa. Dar și cele militare. Suntem într-o zonă foarte periculoasă și poate deveni și mai periculoasă. Știm că Rusia are armament nuclear. Desigur, dacă l-ar folosi, ar fi distrusă. Dar nu știm cât de stabil mintal mai este Vladimir Putin.

Ceea ce e clar însă e că acesta nu va da înapoi acum, când este în groapă. Dar nici Vestul nu și-a spus ultimul cuvânt și nu va lăsa ultimul invadator al Europei să scape ușor.

Partea cea mai grea a crizei abia începe.

Lucian Lumezeanu va preda primul curs despre războiul din Ucraina, începând cu 10 martie, fizic și online, la Centrul Dalles.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇