Președintele român e rezervat în privința unei reușite a trilateralei SUA-Ucraina-Rusia, fiindcă se îndoiește de sinceritatea Moscovei.
Nicușor Dan crede mai degrabă că Rusia trebuie ținută la colț cu noi sancțiuni.
Harta mare pregătită de consilierii lui Donald Trump pentru întâlnirea cu Volodimir Zelenski, care arată unde și cât au cucerit rușii din Ucraina, conține, colorate cu gri, contururile Republicii Moldova și României.
Harta e sugestivă nu doar pentru lăcomia Rusiei, ci și pentru geografia periculoasă în care se află cele două state vorbitoare de limbă română.
Republica Moldova pregătește alegerile generale de la finele lunii septembrie și, în același timp, încearcă să oprească dezinformările, propaganda și mișcările subversive finanțate de Moscova.
România s-a aflat, la rândul ei, sub radarul Rusiei la alegerile prezidențiale din 2024, anulate tocmai pe fondul intervențiilor străine în procesul electoral autohton.
Cumva, griul care colorează România și R. Moldova pe harta expusă ieri în Biroul Oval pare sugestiv din perspectiva influenței în creștere a interferențelor rusești în zonă, deși la Washington totul a fost acolo despre cum poate fi adusă pacea în Ucraina.
„O pace durabilă”, care nu se poate baza pe „concesii și cadouri gratuite pentru Putin”
După discuțiile cu președintele american, întrebat dacă ar fi dispus să redeseneze harta, Volodimir Zelenski a ocolit răspunsul, explicând că Ucraina are nevoie de sprijinul americanilor și al europenilor pentru a pune capăt războiului.
- Liniște și pace la Casa Albă: „Cea mai bună întâlnire de până acum”. Trump aranjează o întrevedere Zelenski – Putin. Harta Ucrainei din Biroul Oval era greșită
Financial Times a publicat în timpul discuțiilor de la Washington oferta președintelui ucrainean pentru Statele Unite. Documentul vorbește despre „o pace durabilă” care nu se poate baza pe „concesii și cadouri gratuite pentru Putin”, ci „pe un cadru de securitate solid”.
În plus, Zelenski propune un contract de arme în valoare de 100 de miliarde de dolari finanțat de UE și un acord în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru producerea de drone în parteneriat SUA-Ucraina.
Nu e clar încă ce fel de arme ar urma să fie cumpărate din Statele Unite, dar Kievul și-a exprimat, nu demult, intenția de a cumpăra de la americani cel puțin 10 sisteme de apărare antiaeriană Patriot și alte echipamente cu ajutorul cărora să-și poată apăra infrastructura critică și civilă.
De partea cealaltă, Rusia vrea, între altele, să i se recunoască anexarea Crimeii, vrea să ia Donbasul în întregime, deși nu a fost în stare să-l cucerească pe de-a întregul din 2014 până acum, și pune condiția ca Ucraina să nu adere la NATO.
- Concluziile lui Macron, după întâlnirea de la Casa Albă: Nu s-a discutat de concesii teritoriale. Pacea trebuie menținută de europeni (Video)
„Garanțiile de securitate” necesare Ucrainei
După bilaterala Trump-Zekenski de la Washington, a urmat o discuție la care au participat alături de cei doi și secretarul general NATO, Mark Rutte, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, președintele francez, Emmanuel Macron, premierul britanic, Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, președintele finlandez, Alexander Stubb.
Fiecare dintre ei a militat pentru „garanțiile de securitate” necesare Ucrainei. Apoi, în vreme ce Donald Trump a repetat, de câteva ori, că și „Vladimir Putin vrea pace”, liderii europeni nu au menționat de loc numele agresorului, insistând asupra „garanțiilor de securitate pentru Ucraina și Europa”.
Cancelarul german a cerut, înainte de toate, un armistițiu, iar președintele francez a subliniat că la întâlnirea trilaterală Trump-Zelenski-Putin ar trebui să participe cel puțin un reprezentant al Uniunii Europene.
Cu o nuanță de optimism moderat, președintele finlandez a spus că vine „dintr-o țară mică, dar cu o graniță foarte lungă cu Rusia”, care are „propriile experiențe istorice cu această țară”. De pildă - a spus Alexander Stubb - cele din al Doilea Război Mondial, „și dacă am putut găsi o soluție atunci, în 1944, cu siguranță putem găsi una acum, în 2025."
Nicușor Dan: Rusia „nu e serioasă”
La finalul discuțiilor de la Washington, Trump a vorbit cu Putin la telefon și a declarat că a început aranjamentele pentru o întâlnire trilaterală, într-un loc care urmează să fie stabilit, între președintele Putin și președintele Zelenski.
Negocierile din capitala americană nu au fost însă convingătoare pentru președintele român, care a declarat în timpul desfășurării acestora că Rusia „nu e serioasă” și că „nu își dorește pacea în momentul acesta”.
Nicușor Dan speră să se ajungă la „întâlnirea trilaterală adevărată Trump-Putin-Zelenski”, dar știe că aceasta ar fi doar începutul.
E sceptic în privința sincerității Rusiei, argumentând că doar sancțiunile pot opri ofensiva rusească. De multă vreme, un președinte român nu a mai avut opinii atât de clare și de tranșante față de Moscova, doar că Nicușor Dan ar trebui să spună răspicat ce crede în formatele internaționale unde participă, fiindcă România nu a prezentat în ultimii 35 de ani soluții viabile, tactici sau strategii de luat în seamă la reuniunile internaționale.