Vițelul de aur al „pieței energiei”- motivul pentru care la iarnă vom ajunge cu puterea de cumpărare înapoi în 2015

Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

Întreaga Uniune Europeană, în mod special România, plătește astăzi păcatul idolatriei, al închinării la idoli păgâni. „Piața liberă a energiei” se cheamă fetișul, totemul, idolul oamenilor mici care conduc popoare prea mari.

La noi preoții asumați ai acestui cult ciudat, obscur și distrugător sunt președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu (toți trei de la PNL), și vice-președintele UDMR al ANRE, Nagy Bege Zoltan.

Toți acești preoți păgâni și-au făcut un vițel de aur la care se închină într-un ritual satanic și ne obligă și pe noi să ne închinăm, așa cum au făcut preoții din seminția lui Aaron, în frunte cu Aaron însuși.

Atunci când Moise se afla pe Munte pentru a primi de la Dumnezeu tablele legilor, poporul evreu i-a cerut lui Aaron un alt zeu, la care să se închine. Faptul este relatat în cartea „Exodul (Ieșirea- שְׁמוֹת ,"Șemoth" sau "Numele")”,  a doua carte a Pentateuhului, atribuită lui Moise însuși.  „Şi toţi şi-au scos cerceii de aur din urechi şi i-au adus la Aaron.  El a luat aurul de la ei, l-a bătut cu o unealtă şi a făcut din el un viţel turnat. Ei au zis: „Israele, aceştia sunt zeii tăi care te­-au scos din ţara Egiptului!“ (Exodul, 32, 3). Apoi aflăm că „Domnul i-a zis lui Moise:

– Coboară de pe munte, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a stricat.  S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit-o; şi­-au turnat un viţel, i s-au închinat, i-au adus jertfe şi au zis: „Israele, iată zeii tăi care te-au scos din ţara Egiptului!“ (Exodul 32, 7).

După ce Moise, care în prealabil obținuse iertarea pentru poporul său, s-a întors în tabăra evreilor, a ars vițelul de aur și a desființat cultul idolului, Dumnezeu i-a amintit acestuia de păcatul de moarte care tocmai fusese comis de unii dintre compatrioții săi:

„Pe acela care a păcătuit împotriva Mea îl voi şterge din cartea Mea, i-a răspuns Domnul lui Moise. Acum du-te şi condu poporul spre locul despre care ţi-am spus. Iată că Îngerul Meu va merge înaintea ta. Totuşi, atunci când va veni ziua pedepsei, îi voi pedepsi pentru păcatul lor.” (Exodul 32, 33).

„Piața liberă a energiei” este un idol, pentru că este un fals. Un fals care poate părea reușit uneori, dar tot un fals. Un fals creeat de unii dintre semenii noștri, prea-sătuii care ne conduc. Prea-sătuii aceștia s-au trezit grași și fericiți, pentru că așa i-a făcut carnetul de la partid.

Cei mai mulți dintre ei nu au lucrat, în mod real,  nicio zi din viață. Ei nu au bătut niciodată un cui și nici nu au produs niciodată altceva decât discursuri politicianiste. Ei nu citesc altceva în afara statutului partidului și a discursurilor șefilor, ei nu gândesc niciodată decât acțiuni simple: să mănânce, să bea și să acumuleze avuții imense din banii publici.

„Piața liberă a energiei” este o plăsmuire a minților lor prea-odihnite, plăsmuire menită a fi vândută poporului pe post de vițel de aur, la care oamenii sunt obligați să se închine, în speranța nu a unei vieți mai bune, ci a unei vieți conformiste.

Și pentru a nu rămâne la chestiuni declarative, hai să arătăm că „piața energiei” este un vițel de aur, un idol, un fals căruia i se închină niște politicieni orbiți de putere și leneviți de avere., Exemplum docet, până la urmă!

Trei vânzători de gaze cartelizați

Dacă ne uităm cu atenție la sectorul gazelor naturale din România, unul dintre cele două state din UE care posedă rezerve importante de gaze naturale, vom observa că nu există nicidecum o piață, din punct de vedere al producătorilor, ci există doar trei vânzători de gaze cartelizați. Și evident că preotul „pieței libere” Bogdan Chirițoiu se face că nu vede acest cartel. Că doar d-aia ia un salariu de câteva mii de euro pe lună.

Simplu vorbind, gazele din țara noastră au trei vânzători: producătorii de aici Romgaz și OMV plus gigantul Gazprom, de unde provin toate importurile noastre.

Ei bine, ca să vedeți cât de mare este competiția între cei trei, ar trebui să știți că cele mai mari proiecte pe care le are OMV sunt împreună cu Gazprom și cel mai mare proiect al Romgaz este împreună cu OMV.

Despre ce este vorba: OMV deține în Rusia, împreună cu Gazprom, două unități gigantice de extracție a gazului: câmpurile Achimov IV și V din zăcământul Urengoy (al doilea cel mai mare din lume) și câmpul Yujno Ruskoie, care produce deja de câțiva ani. La ambele exploatări, OMV deține un sfert din participații.

În plus, OMV a achiziționat în 2020 peste 1,2 miliarde de gaz lichefiat (LNG) de la Gazprom. Ca ordin de mărime, numai pe cele 25% acțiuni de la câmpurile Achimov, austriecii au plătit 905 milioane de euro în 2019, dublu față de cât au plătit să devină acționar majoritar al Petrom (sursa: AICI).

Cine poate să creadă că OMV și Gazprom au astfel de legături în Rusia, dar sunt în competiție corectă în România este cel puțin naiv, dacă nu de-a dreptul rău intenționat.

Romgaz, pe de altă parte, are în plan să dezvolte, împreună cu OMV, cel mai mare zăcământ din Marea Neagră (Neptun Deep), compania românească plătind pentru a-i înlocui pe americanii de la Exxon suma incredibilă de 1 miliard de dolari.

Mariajul din Marea Neagră dintre Romgaz și OMV a re-primit binecuvântarea lui Klaus Iohannis, în fața șefilor OMV (sursa: AICI). Drept pentru care, mă întreb: poate cineva să creadă că Romgaz și OMV sunt în competiție reală ca vânzători de gaze, dacă au împreună un proiect de câteva miliarde de dolari?

Gazprom şi-a crescut de peste 4 ori cota de piață din România

Și pentru a vedea cât de ticăloasă este folosirea vițelului de aur al pieței, hai să vedem cum a ajuns Gazprom să își crească de peste patru ori cota de piață din România în primele opt luni din acest an (sursa: AICI).

Totul a plecat de la emiterea, de către Guvernul Orban, patronat de către Iohannis, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2020, urmată de emiterea cu rapiditate a Ordinului nr. 143/17.07.2020 de către ANRE.

Prin aceste două acte, statul român a obligat producătorii Romgaz și OMV să vândă direct furnizorilor (Engie și E.ON, în principal) doar 60% din producție, restul urmând a ajunge pe „bursa de gaz”, care nu exista. Ceea ce a permis „prietenosului” Gazprom să acapareze restul de 40% din piața de pe care statul român a retras producătorii locali.

Simplu, nu? Unde este piața aia liberă de care vorbesc PNL-iștii și UDMR-iștii care au acaparat instituțiile statului pe persoană fizică?

Să continuăm și să vedem cam cât de liberă este „piața” mai departe, la furnizorii mari, giganții Engie și E.ON. Păi, conform OUG 7/2013, veniturile producătorilor de gaze care depășesc 85 lei/MWh merg la bugetul de stat, în proporție de 85% . Motiv pentru care acești doi producători au vândut gazele la prețuri de maxim 92 lei/MWh în această vară, adică o creștere de doar 0,35% față de 2019.

În schimb, prețul gazelor marfă care se vând pe bursă (15.09.2021) a depășit 350 lei/MWh și aceste venituri nu sunt deloc supraimpozitate (o creștere de 233% față de anul 2019- sursa: AICI)! Deci încă o dată în ce fel avem aici o piață liberă? În ce constă libertatea pieței?

Și pentru că furnizorii (compania franțuzească Engie și cea germană E.ON) achiziționează gaze fie prin contracte bilaterale cu producătorii sau importatorii, fie de pe Bursa Română de Mărfuri, ei se pot raporta (nestingheriți de infama ANRE) la ce preț vor. Și, evident, aleg să o facă la prețul uriaș de pe Bursa Română de Mărfuri!

Numai că, ce să vezi, pe „bursa” respectivă  se tranzacționează cam 5% din gazul pentru consumul intern. Restul de 95% este cumpărat de la Romgaz, OMV și Gazprom prin contracte bilaterale. Și-uite așa, au ajuns firmele și gospodăriile din România să se trezească peste noapte cu facturile dublate la gaze. Deci unde este „piața liberă”?

Poate cineva să o vadă, să o pipăie și să strige „Este!”? Poate doar în discursurile politicienilor.

Statul dețíne și controlează cam trei sferturi din capacitățile de producție de electricitate

Hai să trecem la piața de electricitate. Hai să vedem ce aflăm de la vârful Consiliului Concurenței: că trebuie să ne obișnuim să plătim dublu pentru consumul de electricitate (sursa: AICI)!

Că asta e, așa e piața și așa e viața: cei cu salarii de câteva zeci de mii de lei au dreptul să decidă dublarea prețurilor pentru amărâții cu salarii de zeci de ori mai mici.

Ia să vedem acum cam cum arată și piața aia liberă de la electricitate din România. În primul rând, trebuie să remarcăm că statul român dețíne și controlează cam trei sferturi din capacitățile de producție de electricitate din țară: Hidroelectrica, cel mai mare producător, este deținut de stat în proporție de 80%, Nuclearelectrica, al doilea cel mai mare producător, este deținut majoritar de stat (82%), Complexul Energetic Oltenia (CEO), al treilea cel mai mare producător, este și el deținut în totalitate de stat, ca și producătorii de energie din surse hidrocarburi (cu excepția Centralei OMV de la Brazi).

Deci „piața” aia liberă de electricitate este controlată covârșitor de Guvern. Ministrul Energiei, care va să zică, deține un buton prin care ghidonează trei sferturi din producția de electricitate.

S-au dublat profiturile, pentru că s-au dublat prețurile

Ni se mai spune, apoi, că explozia prețurilor la electricitate se datorează certificatelor de emisii de dioxid de carbon, care s-au scumpit la nivel european de la vreo 20 la 60 euro.

Dar, oameni buni, aceste certificate sunt o cheltuială doar pentru cei care fabrică electricitate din cărbune sau din hidrocarburi, adică de o treime din capacitățile totale. Două treimi din producția de electricitate de la noi nu are nicio legătură cu certificatele invocate de predicatorii „pieței libeere europene”.

Acum, hai să vedem cum a funcționat „piața liberă” a electricității de la noi: statul a impus celui mai scump producător, CEO, să vândă peste 80% din producție prin contracte bilaterale pe termen lung, la un preț mediu de 262 lei/Mwh.

Ceea ce a rămas din producția CEO se vinde pe bursă (sub 3% din producția totală de energie din România) la prețuri uriașe, care pot ajunge și la 900-1000 lei/Mwh. Dar este vorba, repet, de 3% din piață.

Ceilalți producători, cu costuri de producție de câteva ori mai mici decât CEO, s-au aliniat, însă, și ei prețului obținut pe „bursă” de CEO. Chipurile, dacă n-ar face asta, ar fi sancționați de Curtea de Conturi!!!

Rezultatul : În cursul primelor şase luni ale anului 2021, compania Hidroelectrica a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Iar producătorul de energie nucleară a avut după primele şase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), la o cifră de afaceri cam de 1 miliard de lei (sursa: AICI).

Asta indică ceva foarte simplu: s-au dublat profiturile, pentru că s-au dublat prețurile. Deci nu există nicio rațiune pentru a vorbi de o criză, de o insuficiență a ofertei. Păi dacă ar fi fost o piață funcțională de energie, s-ar fi aliniat toți producătorii la același preț? Asta nu înseamnă cartel?

Iată cum, oameni buni, cu prețurile pentru 3% din electricitate și pentru 5% din gaze s-a manipulat o întreagă „piață” și s-a dublat prețul energiei plătite de români și de firmele românești. Vă întreb acum, a zecea oară: este asta o piață liberă? Nu vede nimeni că suntem obligați de regimul Iohannis să ne închinăm unui idol păgân, unui vițel de aur?

Este oare un efect al pieței dublarea prețurilor în doar câteva luni, fără a se fi întâmplat nicio catastrofă?

Nu este secetă, nu a avut loc vreun cutremur, nu au avut loc furtuni violente, nu au apărut fabrici noi, nu a crescut populația, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. 

Și, totuși, prețurile s-au dublat! Ce piață este, atunci, aceasta? Și-apoi, dacă tot vorbim de o „piață” puternic reglementată, în care UE impune certificatele de emisii de dioxid de carbon, statele impun cantitățile contractate, companiile au proiecte majore împreună, de ce nu ar putea statul să reglementeze și marja de profit?

A, am uitat ceva esențial: dacă ar exista o piață de energie, de ce nu scad prețurile niciodată? De exemplu, anul trecut, când cererea a fost extrem de scăzută, de ce nu au scăzut prețurile? De ce, Klaus Iohannis? De ce, Vasilică Cîțu? De ce, Bogdan Chirițoiu? De ce, Nagy Bege Zoltan?

Și pentru că idolul trebuie să fie poleit cu aur, guvernanții o tot țin una și bună cu protejarea consumatorului vulnerabil și cu compensarea unei părți din factură.

Oameni buni, idolatria poate uneori să fie extrem de perversă. Pentru că ceea ce propun martorii lui Iohannis este o înșelătorie tot pe banii noștri: firmele de energie își mențin facturile dublate, doar că statul va plăti o parte din acele facturi. Iar pentru asta, statul va băga mâinile adânc tot în buzunarele noastre, pentru că numai de acolo poate avea un stat bani.

Și, evident, Cîțu va face ceea ce știe el cel mai bine: va mai împrumuta câteva zeci de miliarde. Cu cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană. Modul în care se stabilește acea dobândă este, de altfel, un alt „vițel de aur”, adică așa-zisa „piață financiară”, a se citi o cameră închisă unde se întâlnesc cinci băieți de la cinci bănci plus un alt băiat din partea statului. Toți de aceeași vârstă, toți cunoscându-se de zeci de ani.

Să nu uităm, tocmai acum la final, faptul că, deşi Israel a fost iertat de păcat, totuşi Dumnezeu, care este sfânt şi drept, nu putea să treacă cu vederea păcatul celor ce-au făcut viţelul de aur. Așa încât a izbucnit o epidemie de ciumă și alte urgii, prin care Legea a fost împlinită. Iar ajutat de leviți (cei din seminţia lui Levi), Moise a instrumentat în mânia sa neprihănită pedepsirea cu moartea a unui număr de trei mii de oameni care căzuseră în păcatul idolatriei.

Citește și alte articole publicate de Petrișor Peiu pe Spotmedia.ro.

Vezi şi:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇