USR a făcut un guvern și un program de guvernare pentru mulțumirea nucleului dur de simpatizanți. Așa arată și echipa ((cu excepția Culturii și a Educației, care au provocat serioase obiecții în zona educată a electoratului), și programul de guvernare.
Măsurile propuse în program sunt foarte ferme, ceea ce desigur că e de dorit în aceste condiții de pandemie, dar cu riscuri de neconstituționalitate. De exemplu, să desfaci contractul de muncă al celor fără ceritificat verde.
Și în restul domeniilor USR punctează masurile așteptate de electoratul propriu, dar în anumite cazuri este vorba de chestiuni irealizabile. De exemplu, când ești cu deficitul în aer și sistemul sanitar drenat de resurse, chiar nu e momentul pentru taxe zero pe salariul minim.
După cum a promite să desființezi SIIJ în varianta maximală a Guvernului înseamnă să servești CCR o pasă numai bună pentru o nouă motivare de întărire a secției, deci de prelungire a vieții acestei tumori din justiție.
A lua în calcul reacția CCR la un proiect nu înseamnă drobul de sare, ci înseamnă să nu te duci în calea ursului, după ce ai primit alerta pe telefon. Dar cum USR știe că proiectul acesta nu va ajunge niciodată până la faza să fie sesizat la CCR, nu doare pe nimeni mâna să-l pună pe hârtie.
Deci, una peste alta, USR face o defilare pe podium pentru propriul electorat, căruia vrea să îi arate ce ar face dacă ar putea, cu cine ar face dacă ar putea și cât de hotărât și responsabil este. Plus o demonstrație de confirmare ca președinte USR a dlui Cioloș, dar și de consolidare a profilului de prezidențiabil.
Ceea ce până la un punct e legitim, mai ales după acuzațiile repetate de iresponsabilitate din partea PNL. Și punctul acela este trimiterea programului și a echipei în Parlament.
Are acest guvern vreo șansă reala să fie învestit? În mod evident, nu. Pentru că PNL nu are suficient creier politic încât să înțeleagă că acest guvern l-ar salva pe termen lung.
I-ar da șansa unei respirații în care să-și regleze problemele interne și să decredibilizeze USR pe termen lung, după o guvernare care nu are cum să fie de succes. Dar PNL nu vrea să se desprindă de funcții nici măcar o secundă, iar Florin Cîțu nu joaca bridge, ci doar poker, și acela prost.
Dar să zicem că s-ar deștepta PNL sau ar avea chef PSD să se distreze și guvernul USR ar fi cumva validat. Cum își poate imagina dl Cioloș, care a mai fost premier, că poate guverna cu 10% în Parlament? Cum își poate imagina că va trece măcar o inițiativă legislativă, că își va trece măcar bugetul?
Ar fi ținut să deconteze iarna, după care ar fi evacuat cu un strănut și cu tot costul politic al acestor luni.
Cum spuneam, USR face în Parlamant doar o defilare pe podium. Doar că ea servește PNL - Cîțu, un partid ajuns la cote de cinism și iresponsabilitate fără precedent (pe această temă, mâine o analiză separată pe SpotMedia.ro).
În primul rând, echipa câștigătoare și președintele Iohannis vor să câștige timp. De exemplu, calculele specialiștilor spun că peste o lună, o lună și jumătate acest val 4 teribil va intra natural în declin și pe palierul cel mai grav, al deceselor.
Atunci liberalii vor clama marea lor victorie, de unii singuri și acuzați de toți, împotriva pandemiei. E ca și cum ai clama că ai oprit furtuna când iese soarele, dar dl Cîțu ne-a dovedit că în materie de aberații și tupeu limita domniei sale e cerul.
În Modrogan se discută despre un interimat foarte lung care le convine. Vor spune ce ar face, dar nu pot, inclusiv proiectul de buget, rămân pe funcții, împart resurse.
Pocedura declanșată de USR în Parlament ar putea fi de durată. Vom vedea luni cum vor stabili Birourile Permanente calendarul audierilor și al votului. Potrivit art 86 al 2 din Regulamentul activităților comune ale camerelor, ședința trebuie fixată în maximum 15 zile de la primirea listei și a programului.
Indiferent câte zile va dura procedura, aceste zile vor fi pierdute pentru țara asta, de această dată prin decizia USR.
În al doilea rând, defilarea USR va justifica apoi defilarea pe podium a PNL, pentru activul lor, probabil cu dl Cîțu desemnat.
Dacă Dacian Cioloș a mers mai departe evident fără majoritate, de ce nu ar face-o și Florin Citu? Se numește precedent. A crede că vor renunța la Cîțu ar însemna să creditezi cu minumum de responsabilitate PNL și pe președintele Iohannis, ceea ce devine aproape imposibil. Deci alte săptămâni pierdute cu acest guvern interimar.
În mod normal, din momentul în care Dacian Cioloș a înțeles clar că nu are cum să facă majoritate, ar fi trebuit să facă ceea ce însăși Constituția îi spune ca soluție pentru această situație – depunerea mandatului.
Putea prezenta lista de miniștri, putea prezenta punctele programului de guvernare, putea să se declare gata de guvernare, dar în egală măsură ar fi arătat că nu este dispus să târască România în aventura unui guvern ultraminoritar sau într-o pierdere de timp fără rost.
Din punctul meu de vedere, de-abia acesta ar fi fost adevăratul exercițiu de responsabilitate și maturitate.