Forma raportului privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, cu mai multe amendamente, nu este cea agreată în coaliţia de guvernare, dar s-a intrat „în linie dreaptă” în ceea ce priveşte desfiinţarea SIIJ, ceea ce este cel mai important, a declarat joi ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Citind cele de mai sus era cât pe ce să cred că respectivul domn vorbeşte despre o victorie măreaţă, când de fapt dumnealui se chinuie să scuze o înfrângere.
Dacă te duci la o întrunire cu părerea ta şi ieşi de acolo cu părerea celorlalţi, nu înseamnă că ai obţinut o victorie ci dimpotrivă. Am impresia că la comisie am văzut o masă de poker la care Stelian Ion, cu cărţi barosane în mână, este bătut la cacealma de un reprezentant al minorităţilor, care i-a băgat pe gâtul proiectului de lege un amendament cu capacitate mărită de neconstituţionalitate.
Cât despre linia dreapă văzută de ministru, nici ea nu miroase a bine, parcă ar semăna mai degrabă cu o săgeată frântă. Câte amendamente mai pot fi promovate ca legea să fie stâlcită complet şi să nu mai semene deloc cu ce a vrut ministrul Justiţiei? Zice una lume că mare parte din PNL cu cravată galbenă dar cu chiloţi roşii şi maieuri în dungi abia aşteaptă să voteze adăugiri care să frângă săgeata useristă.
Cât de singur este USL în acest moment? Cuc pe cracă. Parcă aş revedea prima parte dintr-un western de doi dolari în care eroul ia cafteală de la toată lumea. Vorbeşte domnul Stelian Ion de proiectul guvernului dar dacă n-a negociat cu Ludovic Orban ci doar a cerut avizul domnului Cîţu, e momentul să mai ia nişte ciubote în gură trântit fiind în praful de pe strada mare a parlamentului. Şi dacă nu a înţeles dumnealui că PNL-ul e rupt în două, să fie sănătos şi să ia trenul spre Constanţa.
Actualul proiect de desfiinţare SIIJ, aşa cum a trecut el de comisie nu este corect, este denaturat, este doar o altă mizerie. Necesitatea avizului CSM pentru deschiderea urmăririi penale este un soi de imunitate asemeni celei proaste şi injuste de care beneficiază parlamentarii. Face din magistraţi nişte funcţionari esenţiali şi am văzut ce au făcut esenţialii, s-au imunizat peste rând sub pulpana ocrotitoare a secretoasei armate naţionale a domnului Ciucă.
Colac peste pupăză, Marcel Ciolacu a declarat joi că social-democraţii vor ataca la Curtea Constituţională proiectul, considerând că amendamentul adoptat de comisia juridică a Camerei Deputaţilor ar fi curat neconstituţional.
Dacă prietenii din minorităţi îţi ridică mingea la fileu, de ce nu ai bubui-o în terenul advers al USR? Ar fi prima chestiune în care PSD ar câştiga bile albe anul acesta, nu se poate ca domnul Marcel Ciolacu să rateze asemenea ocazie.
Foarte bine dacă actualul proiect va pica la CCR pentru că la următoarea tentativă poate vom beneficia de înţelepciunea tăcerii UDMR. Dacă maghiarii au votat înfiinţarea SS fiind dumnealor la vremea respectivă cu Kelemen Hunor cu tot mufaţi la conducta Dragnea, ar trebui să-şi recunoască greşeala. Mai ales că au justificarea eternă că au făcut ce au făcut ca să mai vină un bănuţ în conturile comunităţilor lor locale. Sau au vrut să arboreze vreun steag şi n-o puteau face fără voie de la Turnu Măgurele. Dar Kelemen Hunor nu-şi recunoaşte greşelile nici picat cu ceară. Adică, dacă Marcel Ciolacu n-o face pentru PSD, de ce ar fi el mai breaz?
Acestea fiind zise, lucrurile nu stau deloc bine şi fie Barna va trebui să se milogească la domnul Orban sau domnul preşedinte va trebui să se trezească şi să bată cu pumnul, dacă-l mai are, în masa partidului care cântă acum ode la comandă şefului Orban în vederea congresului.
Eu aş prefera varianta primă, aşa, ca să afle şi domnul Barna&compania cum stau lucrurile cu intransigenţa în politică, ca să înveţe că atunci când eşti minoritar, ca să promovezi un proiect trebuie mai înainte de toate să negociezi votul cu toată lumea.
Adică să priceapă domnul Barna că dacă vrei dreptate trebuie să-ţi sufleci mânecile şi să amesteci cu sârg în puturosul bălegar parlamentar până se face mraniţă. Dacă nu pricepe, să se ducă pe nisipul de la mare cu amicul Stelian Ion şi să plângă acolo, la o secărică, unul pe umărul celuilalt, ce Românie mişto au vrut dumnealor să facă şi ce scatoalcă nasoală și-au luat peste moacă.