- Deși în cadrul alianței există disensiuni, țările aflate în proximitatea războiului au un cuvânt greu de spus.
- Finlanda, Danemarca, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia și Estonia susțin suspendarea vizelor. Acestor state li se alătură și Norvegia, care nu este membră UE, dar face parte din spațiul Schengen.
- Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, a anunțat că și țara noastră va cere suspendarea vizelor de călătorie pentru cetățenii ruși.
- În Cipru, prin sistemul “Golden Visa” (Viza de Aur), mii de ruși au devenit cetățeni ai Uniunii Europene sau au primit rezidență UE.
- Premierul Estoniei: Turiștii ruși nu ar trebui să mai vină în UE până când agresiunea Kremlinului în Ucraina nu se încheie.
La Praga se reunesc miniștri de externe ale celor 27 de state membre UE pentru a discuta introducerea măsurii de suspendare a vizelor de călătorie pentru cetățenii ruși. Estonia și Letonia au luat deja această măsură.
Sute de mii de români au plecat ilegal din țară în perioada regimului Ceaușescu, călătoriile peste graniță fiind interzise. Cei care au trăit în comunism înțeleg ce înseamnă izolarea, România având una dintre cele mai restrictive politici în ce privește circulația persoanelor.
“Am așteptat căderea nopții și eram atenți la patrulele militare. Trebuia să umflăm barca foarte repede și să plecăm în 20 de minute, între două treceri ale patrulei. Barca nu putea duce decât rucsacii. Noi înotam pe lângă ea. În mijlocul Dunării, Sandu a avut o criză de astm. I-am spus să se agațe de barcă și am tras cât am putut. Trebuia să înotăm repede… Am aflat că erau vapoare care patrulau și care aveau proiectoare. Nu le-am văzut. Am avut noroc. Altfel, vaporul ne-ar fi prins foarte repede. Dacă mai dura o jumătate de oră, n-am fi rezistat din cauza frigului. Aveam țuică și, când am ajuns pe malul celălalt, am băut-o. Era 1 octombrie 1948”, își amintește Petru Rosetti, într-un interviu publicat de revista “Observator Cultural”.
E una din miile de mărturii ale celor care au trecut Dunărea în bărci improvizate, cu ajutorul camerelor roților de tractor sau înotând. Mulți dintre ei au fost prinși, împușcați de grăniceri ori s-au înecat. Unii au reușit să scape din “lagărul socialist”, cum era denumită zona din estul Europei formată din statele aflate sub controlul URSS.
România vrea suspendarea vizelor pentru ruși
Suspendarea vizelor va crea o stare de tensiune în interiorul țării chiar dacă oficialii de la Moscova neagă și spun că pierderea va fi de partea statelor europene care nu vor mai beneficia de banii rușilor sosiți în Occident.
Conform pozițiilor oficiale, Finlanda, Danemarca, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia și Estonia susțin suspendarea vizelor. Acestor state li se alătură și Norvegia, care nu este membră UE, dar face parte din spațiul Schengen.
Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, a anunțat că și țara noastră se alătură grupului de state care cer suspendarea vizelor de călătorie pentru cetățenii ruși.
“…ministrul român de externe va susține suspendarea Acordului UE-Rusia privind facilitarea acordării vizelor, respectiv va exprima deschiderea pentru adoptarea unor măsuri de restrângere a circulației cetățenilor ruși, cu referire la vizele în scop turistic”, se arată într-un comunicat oficial.
Cu câteva ore înainte de începerea reuniunii informale de la Praga, există o tendință puternică în interiorul UE de a merge către decizia de a bloca accesul rușilor în statele membre.
În prima fază, o astfel de hotărâre va alimenta curentul anti-european din Rusia, dându-i apă la moară lui Vladimir Putin, dar în timp, interdicția va deveni o problemă majoră pentru actualul regim de la Moscova, care va afecta moralul cetățenilor și va agrava criza economică.
Cipru, fabrică de europeni
“…departe de-a fi o sancțiune draconică și inumană, suspendarea pentru cetățenii ruși a majorității vizelor gestionate la comun de UE, așa cum propun finlandezii și balticii, lasă în loc o grămadă de alternative, doar că mai bine controlate pentru fiecare solicitant ori asumate direct de una din țările Schengen, care poate gestiona astfel permisivitatea și limitările unilateral, prin decizie națională, în funcție de situația fluxurilor de persoane”, se arată într-un raport publicat de Expert-Forum.
Cipru a anunțat în urmă cu o săptămână că se opune deciziei de a suspenda acordarea de vize de călătorie cetățenilor ruși.
Insula din Marea Mediterană e folosită de mulți ani de milionarii regimului Putin pentru a-și ascunde banii în investiții mai mult sau mai puțin vizibile.
Prin sistemul “Golden Visa” (Viza de Aur), mii de ruși au devenit cetățeni ai Uniunii Europene sau au primit rezidență UE.
În schimbul unei investiții imobiliare de cel puțin 2 milioane de euro, proprietarul primește cetățenie cipriotă, iar pentru una de cel puțin 300.000 de euro, acesta primește rezidență, conform legislației locale.
Olaf Scholz, cancelarul german, e și el un susținător al ideii că nu trebuie pedepsit un întreg popor din cauza deciziilor unui lider autoritar.
“E important pentru noi să înțelegem că sunt mulți oameni care fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul lui Putin”, a spus Scholz.
În replică la poziția cancelarului german, analistul Benjamin Tallis, din Berlin, citat de cotidianul “New York Times”, a spus că: “interdicțiile de călătorie nu numai că i-ar împiedica pe ruși să-și petreacă vacanțele europene în timp ce trupele lor ucid ucraineni, ci ar oferi europenilor șansa de a-și folosi puterea în scopuri morale și strategice”.
O problemă morală pentru Uniunea Europeană
Kaja Kallas, premierul Estoniei, a explicat că interdicția acordării vizelor pentru cetățenii ruși e o problemă morală pentru Uniunea Europeană.
"Nu pledăm pentru o interdicție totală. Trebui să existe excepții umanitare, de exemplu vizitarea membrilor de familie și a rudelor apropiate. Frontiera va fi deschisă și pentru solicitanții de azil și disidenți", Kaja Kallas, premierul Estoniei - Foto: Hepta.ro
“Turiștii ruși nu ar trebui să mai vină în UE până când agresiunea Kremlinului nu se încheie în Ucraina. Această decizie trebuie luată pentru a proteja securitatea națională și integritatea sancțiunilor impuse de UE. E o chestiune de claritate morală a Uniunii în timp ce Rusia duce un război genocid în Europa”, a scris Kaja Kallas într-o postare pe Twitter.
“Nu pledăm pentru o interdicție totală. Trebui să existe excepții umanitare, de exemplu vizitarea membrilor de familie și a rudelor apropiate. Frontiera va fi deschisă și pentru solicitanții de azil și disidenți”, a explicat premierul estonian.
Negocierile de la Praga reprezintă un pas important cu o puternică încărcătură morală pentru Uniunea Europeană, sugestiv prezentată de mai mulți lideri europeni - nu poți să mergi la plajă în sudul continentului în timp ce conaționalii tăi ucid oameni nevinovați.
De asemenea, această poziție e susținută și de datele ultimului sondaj de opinie care anunță că 81% dintre ruși susțin acțiunile lui Vladimir Putin.
Se poate discuta despre subiectivismul sondajului, despre frica din Rusia, despre sistemul represiv care-i face pe oameni să-și schimbe comportamentul și despre forța propagandei, dar nu se poate discuta despre o dublă măsură.
Atâta timp cât Uniunea Europeană e solidară cu Ucraina și a impus sancțiuni economice împotriva Rusiei, atunci trebuie să meargă până la capăt și să suspende și privilegiile de călătorie.