Fostul ministru de externe Teodor Baconschi atrage atenția, într-un interviu pe tema interferențelor rusești în România, că societatea românească se află într-o situație fragilă. În opinia sa, rețelele pro-ruse au reușit să fractureze coeziunea internă și să submineze încrederea în instituții, în timp ce autoritățile au rămas pasive.
Citate importante:
„Hoțul strigă hoții, pentru că toate anchetele jurnalistice solide au arătat că partidul lui George Simion este o creație a unor cercuri de ofițeri în rezervă din serviciile secrete românești.”
„Rusia a câștigat realitatea unei societăți fragmentate, care nu poate să-și redobândească coeziunea decât prin adevăr.”
„Oamenii cu viziuni apropiate de Moscova și-au menținut influența în sistem, blocând occidentalizarea României.”
„Dacă de la Cotroceni, șeful CSAT nu are o direcție limpede, sistemul își face de cap și așteaptă să vadă cine câștigă.”
„Avem o fereastră de câțiva ani pentru a ne întări apărarea și coeziunea internă. Este o șansă pe care România nu-și permite să o rateze.”
George Simion este manevrat din culise
Teodor Baconschi nu are dubii cu privire la rolul liderului AUR, George Simion. „Am convingerea că domnul Simion este manevrat din culise, atât din România, cât și din afara ei. Nu întâmplător a pierdut la Chișinău procesul care a demonstrat legături cu GRU, serviciul militar de spionaj rusesc”, spune fostul ministru.
El amintește și de interdicția lui Simion de a intra în Republica Moldova și Ucraina: „O situație destul de rar întâlnită pentru un lider politic. Acest lucru arată cât de serioase sunt suspiciunile legate de activitatea sa.”
În plus, Baconschi critică turneele externe ale lui Simion, pe care le consideră simple operațiuni de imagine plătite din bani publici: „Își pune șapca MAGA, copiază retorica trumpistă și denigrează România. Se duce în străinătate și spune că România nu este o democrație, că alegerile sunt furate. De fapt, hoțul strigă hoții.”
Un partid creat în laboratoare obscure
Pentru Baconschi, AUR nu este un fenomen spontan, ci rezultatul unei construcții bine orchestrate. „Toate anchetele jurnalistice solide au arătat că partidul lui George Simion este o creație a unor cercuri de ofițeri în rezervă din serviciile secrete românești. Tot acest suveranism, naționalism extrem, coincide cu interesul Kremlinului de a crea dezordine socială și neîncredere în instituții”, subliniază acesta.
Mai mult, Baconschi consideră că justiția nu a făcut suficient pentru a investiga sursele de finanțare ale acestor organizații: „Statul român nu a reușit să ajungă la sursele de finanțare ale acestor mișcări extremiste. Justiția bate pasul pe loc.”
Rusia a obținut tensiuni într-o societate fragmentată
Deși candidatul susținut de Rusia nu a câștigat președinția, Baconschi crede că Moscova a obținut o victorie semnificativă: „Rusia a învins pentru că, pe fondul unei dezamăgiri legitime a multor români față de clasa politică, a obținut realitatea unei societăți fragmentate. România nu-și poate recăpăta coeziunea decât prin adevăr și prin ieșirea din acest ciclu propagandistic infernal.”
Nicușor Dan este văzut totuși ca o garanție: „Le arată românilor și partenerilor occidentali că România nu se va abate de la destinul ei european și euroatlantic. Dar în culise s-a adunat foarte mult gunoi care trebuie măturat.”
Moștenirea postcomunistă
Teodor Baconschi atrage atenția că vulnerabilitățile actuale își au rădăcinile în anii ’90. „Ion Iliescu a semnat un tratat de prietenie cu URSS, care angaja România să nu adere la NATO fără acordul Moscovei. Din fericire, nu a mai fost ratificat în urma dispariției Uniunii Sovietice, dar arată mentalitatea vremii”, explică el.
Fostul președinte a consolidat influența Moscovei și prin numiri strategice: „L-a readus pe patriarhul Teoctist în fruntea Bisericii și i-a pus la conducerea serviciilor pe Virgil Măgureanu și Mihai Caraman, acesta din urmă decorat de KGB. În acei ani au fost menținuți oamenii cu viziuni apropiate de Moscova în ceea ce numim sistem.”
Chiar dacă ulterior o parte dintre ofițeri au fost formați în cadrul NATO, rezerviștii au rămas activi: „Au considerat occidentalizarea României o pierdere și gândeau în termenii lui Putin. Ei au așteptat revanșa, iar astrele s-au aliniat odată cu revenirea lui Trump.”
Biserica și propaganda: aliați neașteptați
Baconschi descrie modul în care rețelele pro-ruse au folosit resurse interne: „Acești oameni au folosit o parte din Biserica Ortodoxă Română, banii strânși în ultimii 20 de ani și discursul lui Putin pentru a schimba drumul european al României. S-au investit mulți bani, s-au creat complicități media și pe rețelele sociale.”
În opinia lui Baconschi, România aproape că „a fost servită pe tavă rușilor”, martorii unui experiment de deturnare geopolitică.
Pasivitatea lui Klaus Iohannis
O mare parte din responsabilitate revine, potrivit lui Baconschi, fostului președinte Klaus Iohannis. „Avea alte priorități, a fost complet împachetat de servicii și nu a fost interesat niciodată de politica de vecinătate. Politica externă a fost redusă la călătoriile sale confortabile”, spune acesta.
Mai mult, Iohannis ar fi permis „un fel de echilibru dinamic” în interiorul sistemului, care a dus la lipsa de reacție în fața propagandei ruse. „Sistemul își face de cap atunci când de la Palatul Cotroceni nu vine o direcție clară. Așteaptă să vadă cine câștigă. Dacă ar fi câștigat Simion, l-ar fi aplaudat la fel cum l-au aplaudat pe Nicușor Dan.”
Rețelele proruse: fake news și destabilizare
Baconschi explică modul concret în care funcționează aceste rețele: „Nu vorbim de opinii individuale, ci de rețele organizate, finanțate. Au creat organizații neo-legionare, platforme media, mii de conturi false. Promovează nostalgia după Ceaușescu, apologia imperialismului rusesc și infectează pături sociale întregi.”
Un exemplu: știrea falsă potrivit căreia România ar urma să trimită 250.000 de soldați în Ucraina “a generat panică în diaspora și a avut efecte economice, descurajând întoarcerea în țară. Este doar un exemplu al impactului politic, social și economic al propagandei.”
Slăbiciunea autorităților și exploatarea fricii
Întrebat de ce nu au existat mecanisme interne de apărare, Baconschi răspunde: „Pentru că Iohannis, în ultimul mandat, și-a pierdut legitimitatea. Era detestat de populație și disprețuit de sistem. În același timp, propaganda rusă a exploatat frica românilor.”
Aceasta a funcționat pervers: „Cu cât îi detestăm mai mult pe ruși, cu atât ne temem mai mult de ei. S-a creat un fatalism care a paralizat reacția societății. În loc să comunice clar de ce trebuie sprijinită Ucraina și care e rolul NATO, autoritățile au tăcut.”
Rusia este un adversar
Pentru viitor, Baconschi spune că primul pas a fost deja făcut de președintele Nicușor Dan. „A spus la summitul B9 de la Vilnius că Rusia este un adversar. E un început bun. România trebuie să-și asume clar statutul de membru NATO și să-și dezvolte capacitățile defensive.”
În plus, fostul ministru de Externe cere acțiuni ferme împotriva rețelelor pro-ruse: „Nu e vorba de libertatea individuală de opinie, ci de grupuri organizate care subminează democrația. Ele trebuie destructurate.”
Baconschi rămâne optimist: „Sunt convins că Statele Unite nu se vor retrage din NATO și că iluziile europene privind o înțelegere cu Rusia s-au spulberat. Avem o fereastră de câțiva ani pentru a ne întări apărarea și coeziunea internă. Este o șansă pe care România nu-și permite s-o rateze.”