Prioritatea zero a guvernelor din toată Europa este fără îndoială combaterea pandemiei. Și nu numai a celor europene. În întreaga lume, salvarea vieții oamenilor și protejarea sănătății lor primează în fața a orice altceva.
Asta a înțeles Guverul nostru din prima zi și se cunoaște că a procedat ca atare.
S-a consultat imediat cu cei mai performanți specialiști din țară și din afară, a studiat concluziile lor, a constatat lipsurile grave din sistemul medical gestionat până atunci de o biată contabilă și a stabilit măsurile necesare pe toate planurile: medical, administrativ, financiar, operativ, antiepidemic.
„De la sublim la ridicol nu este decât un pas” (Napoleon Bonaparte)
Decretarea promptă a stării de urgență și emiterea unor hotărâri necesare aplicării ei s-au făcut în România înaintea unor alte state europene și și-au arătat imediat efectele.
Numărul celor îmbolnăviți sau decedați era în țara noastră de departe inferior celor din țări cu o incomparabil mai bună structură a sistemului medical.
Populația s-a aliniat destul de rapid, aș zice chiar dovedind o deosebită disciplină socială. Poate de teama amenzilor severe, dar în mare măsură și din conștiință cetățenească, oamenii și-au înțeles propriile interese, contribuind astfel la un anumit succes înregistrat atunci de măsurile guvernamentale.
Caracteristica momentului era aceea că nimeni nu împiedica Guvernul să lucreze, iar cetățenii nu puneau la îndoială hotărârile acestuia.
Am ajuns astăzi ca România, cea care era dată exemplu cu privire la felul cum demarase acțiunile antipandemice, să fie la polul opus al listei cu îmbolnăviri zilnice și decese, la mare distanță de mulți alții.
Avem în august aceiași specialiști existenți și în martie sau aprilie, avem același guvern, aceiasi miniștri. Cum este posibil ca, ei rămânând aceiași și muncind, așa cum se vede, cu cel puțin aceeași abnegație, să obțină rezultate atât de diferite?
Respect Constituția, dar nici Legile Universului nu-mi sunt indiferente
Ce a intervenit?
Dacă cineva spune că a intervenit harzardul, că „așa a fost scris”, îl rog să nu-și mai piardă vremea citind cele de față. Sunt un adept al cunoscutului expert în incunabule Robet (Bob) Proctor, care spunea că „Legile Universului sunt un ‘modus operandi’ chiar si pentru Dumnezeu”.
Ei bine, a 6-a Lege a Universului, dintre cele 7 stabilite de predecesorii noștri antici, glăsuiește că "Orice cauză are efectul său, orice efect are o cauză, totul se petrece conform Legii, hazardul nu este decât un nume dat unei entități necunoscute, nimic nu scapă Legii."
Am încredere în acest postulat milenar și nu cred că m-ar contrazice mulți dintre cei cu mintea întreagă și cu educația la nivelul secolului XXI.
Guvernul este pus să lucreze legat la mâini și la picioare
În mod normal, orice om cu mintea și educația la care m-am referit mai sus își pune o întrebare elementară: ce schimbare a intervenit din ziua când țara înfrunta urgia mai bine decât mulți altii și până astăzi, când numărul îmbolnăvirilor zilnice a ajuns de ordinul miilor, iar al celor morți de ordinul zecilor?
Oricum ai întoarce-o, nu vezi decât o singură schimbare: Guvernul nu mai este lăsat să hotărască și să lucreze conform recomandărilor date de experți, după ce alții și-au atribuit dreptul de a cenzura totul, conform propriilor criterii.
Au tăbărât pe Guvern cu toții.
Parlamentarii cheamă miniștrii la ordine, Avocatul Poporului pune garantarea libertăților individuale mai presus decât garantarea dreptului la viață, iar Curtea Constituționala îi ține isonul și judecă după litera legii, fără să țină seama de spiritul legii, care garantează viața și sănătatea noastră, nu mai puțin decât libertățile noastre individuale.
Asta trebuia să rezolve Curtea Constituțională, să interpreteze Constituția în spiritul ei și nu să speculeze litera ei în stil obtuz și cu ochelari de cal, trimițând în secundar viețile noastre și sănătatea.
Dar cel mai grav mi se pare nu faptul că domnii de la Curte n-au tratat problema în felul de mai sus, ci că au luat o hotărâre capabilă să inducă în public neîncrederea în Guvern, în experții care recomandă cele mai indicate măsuri, în autorități.
În schimb, persoane care puseseră umărul la bunele măsuri guvernamentale din martie-aprilie devin treptat-treptat adepte ale teoriei complotului, încep să creadă că nu există virus și că l-au inventat unii, ca să se distreze pe socoteala altora.
Într-un anumit fel, CCR a dat drum liber șirilor false.
Deștepții de pe tușă
N-a triumfat spiritul legii, domnule Dorneanu, n-a învins nici măcar Constituția! A învins interpretarea literei ei cu nesocotirea spiritului ei, într-un stil cât mai convenabil acelor forțe politice, care v-au așezat pe înaltul scaun de pe care judecați echidistant.
În asemenea conjunctură, chiar și pitorescul lider vasluian al PDS Dumitru Buzatu și-a permis să se dea specialist: „Terminați cu masca! N-a dovedit nimeni că masca este un panaceu și dacă ar fi un panaceu, atunci persoanele infectate care ar lua masca cred că ar scăpa de consecințele infectării cu acest virus”.
Cu astfel de oameni, cu ajutorul unor parlamentari, cu sprijinul neprecupețit al A.V, cu aportul CCR, ne-am trezit că același guvern și aceiași specialiști care dădeau rezultate lăudabile în primăvară acum se pomenesc cu o moțiune de cenzură, artizanată de cine? Ei da, chiar de adversarii incapabili să facă altceva decât să-i încurce pe alții, în treaba lor.
Treziți-vă, domnilor! Mor concetățenii noștri cu zecile, iar domniile voastre, care în tot timpul meciului l-ați privit de pe tușă, vreți să-i trageți acum la răspundere pe jucătorii câștigători ai primelor reprize, până v-ați băgat voi ca musca-n lapte?
Un principiu ciudat: să plece cei care cunosc lecția și să vină alții care habar n-au
Căci revin la cea de a șasea Lege Universală și întreb, ca tot omul: ce altceva a intervenit din aprilie până acum, ca să tulbure toate câte mergeau bine, decât tracasarea Guvernului de către Parlament, tulburarea opiniei publice și descurajarea omului onest să mai respecte legile, cu aportul neprecupețit al A.P. și al CCR?
Sunem în ceasul al doisprezecelea, domnilor parlamentari, ați izbăvit de amenzi niște oameni și i-ați încurajat pe alții să greșească nesancționați.
Vă faceți că nu observați prețul plătit ambițiilor voastre politice: vieți omenești, în chinuri pe paturile ATI, îmbolnăviri. Totul, calculând că din așa ceva „iese” ceva capital politic!
Luni, PSD se pregătește să depună o moțiune de cenzură ca să schimbe singurii guvernanți care, ca să zic așa, cunosc lecția.
Mă îngrozește gândul la morții și îmbolnăviții pe care-i prevăd și de acum încolo, dacă manevra cu moțiunea din Parlament a Ciolacilor și Cazanciucilor ar reuși. Sper să nu.
Moțiunea de cenzură, o sabie cu două tăișuri pentru PSD. De ce Ciolacu e obligat s-o depună?