Moțiunea de cenzură, o sabie cu două tăișuri pentru PSD. De ce Ciolacu e obligat s-o depună?

Moțiunea de cenzură, o sabie cu două tăișuri pentru PSD. De ce Ciolacu e obligat s-o depună?

Guvernul Orban poate fi demis a doua oară într-un singur an printr-o moțiune de cenzură. Prima dată s-a întâmplat pe 5 februarie, atunci când și-a asumat răspunderea pe legea alegerii primarilor în două tururi de scrutin.

PSD, ALDE și UDMR au votat împotriva legii, iar Guvernul a fost demis.

La vremea respectivă, PNL alături de președintele Iohannis declanșaseră o strategie pentru provocarea alegerilor anticipate. Criza generată de epidemia de coronavirus a dat toate planurile peste cap. 

Ludovic Orban a fost nominalizat din nou să formeze Guvernul, iar parlamentarii speriați de teama și iritarea populației provocate de epidemie au susținut noua versiune a Executivului.

Scamatoriile lui Marcel Ciolacu

Pe parcursul acestei perioade dificile, Marcel Ciolacu, președinte interimar al PSD, a încercat să se impună atât în partid, cât și în fața alegătorilor.

A încercat tot felul de scamatorii. A căutat soluții prin care să profite de nemulțumirea oamenilor provocată de criza sanitară. PSD a contestat masca, starea de urgență, amenzile, legea carantinei și tot n-a reușit să-și consolideze poziția politică. În sondaje e cotat în jurul a 25% din opțiunile electoratului.

Ciolacu anunță moțiune de cenzură în august: Un haos mai mare decât e acum nu poate fi creat nici măcar de PSD (Video)

Acest lucru s-a întâmplat din două motive:
  1. Marcel Ciolacu și asociații săi n-au reușit să înțeleagă dimensiunea crizei sanitare și implicațiile ei. În opinia mea, au confundat-o cu o criză economică sau cu o criză clasică, una provocată de un eveniment major - accident, cataclism natural etc. Dar interpretarea lor a fost eronată. Problema oamenilor a fost una mai complicată - oricât de nemulțumiți ar fi fost de izolare, purtarea măștii, distanțare, exista o amenințare tăcută și prezentă, cea a bolii. Oricât de nemulțumit ar fi cineva de măsurile luate de Guvern, există și cealaltă față a medaliei, aceea că a doua zi se va putea îmbolnăvi.
  2. Al doilea motiv e obstacolul neîncrederii în PSD adânc prezent în societate, după dezastrul provocat în cei trei ani cât partidul a deținut controlul absolut al Guvernului.

Un partid cu susținerea unui sfert din Parlament guvernează de 10 luni

Cele două motive au creat o situația atipică - un partid cu mai puțin de un sfert din numărul total de parlamentari, e vorba de PNL, să fie la guvernare de zece luni (4 noiembrie 2019).

După 1990, nu a mai existat niciodată o situație asemănătoare - guvern politic cu o susținere, practic, inexistentă în Parlament.

PSD nu va permite ca România să se scufunde în incompetenţa şi hoţia patronată de Guvernul pe care îl conduceţi,

Marcel Ciolacu, președinte PSD

Această realitate reprezintă o mare povară pe umerii fragili ai lui Marcel Ciolacu.

Prea puțini sunt cei din PSD care vor să intre la guvernare într-o situație atât de complicată - epidemie, criză economică și cinci săptămâni până la alegerile locale.

Dar PSD trebuie să încerce ceva, altfel va fi spulberat în scrutinul din 27 septembrie.

A pierdut zeci de primari la PNL și dacă nu va transmite un mesaj de forță în teritoriu vor fi compromise și șansele unui scor decent la alegerile parlamentare.

În opinia mea, acesta e motivul pentru care PSD depune moțiune de cenzură, una pe care trebuie să se asigure că o și câștigă la vot ca să poată intra în campanie cu reușita de a fi demis Guvernul Orban.

Klaus Iohannis “votează” moțiunea PSD

Pe de altă parte, dacă mai există persoane raționale în PNL, neîmbătate de aburii puterii, și acestea și-ar dori sfârșitul unui mandat care a început să erodeze puternic încrederea alegătorilor în PNL.

Nu există niciun motiv pentru o astfel de moţiune de cenzură. Guvernul şi-a făcut datoria faţă de România cu vârf şi îndesat

Ludovic Orban, președinte PNL

Poate că Ludovic Orban vrea, personal, ca moțiunea de cenzură să nu treacă și să rămână la putere.

Probabil, va face tot posibilul să se asigure că Marcel Ciolacu nu strânge cele 233 de voturi necesare, dar Klaus Iohannis, șeful politic al lui Orban, își dorește ca moțiunea să treacă.

Și asta pentru că demiterea Guvernului Orban în Parlament înseamnă și că președintele devine din nou arbitrul politicii din România.

Astfel, încrederea de care se bucură va fi protejată în fața furtunii provocate de epidemie. Va rămâne polul de stabilitate, cel mai influent om politic al momentului.

Iohannis acuză PSD că face un joc ordinar: Mai e puțin până la alegeri, pentru ce să depui moțiune de cenzură?

De asemenea, Iohannis are nevoie de un “vinovat” de serviciu în campania electorală pentru alegerile parlamentare. PSD a dat guvernul jos, social-democrații sunt responsabili pentru marea criză politică provocată în mijlocul pandemiei.

Moțiunea de cenzură, riscul cel mai mic

Lui Marcel Ciolacu și asociaților săi le va fi greu să se lupte cu un astfel de discurs. De aceea, deși PSD va depune luni, 17 august, moțiunea, votul ar putea să fie amânat până la începutul lunii septembrie.

Mai mult ca sigur, în cazul în care moțiunea trece și Guvernul e demis, Klaus Iohannis îl va nominaliza tot pe Ludovic Orban să formeze o nouă majoritate.

Singurătatea Guvernului în fața pandemiei

Va face asta pentru a împovăra PSD cu criza politică, pentru a victimiza PNL în fața electoratului din perspectiva alegerilor, dar și pentru a rămâne cât mai mult pe scenă în postura de arbitru politic al celor două scrutine.

Firea anunță moțiunea de cenzură la sfârșitul lui august și un premier PSD de nerefuzat la toamnă

În opinia mea, PSD își asumă un risc cu moțiunea de cenzură, dar din reacțiile venite din interiorul partidului pare că cealaltă variantă, de a nu da Guvernul jos, e și mai neproductivă.

Trebuie spus că vom avea două rânduri de alegeri într-un context dificil. Campania electorală se va desfășura cu dificultate. Sunt multe necunoscute în ce privește organizarea efectivă a alegerilor.

Care vor fi condițiile și regulile din secțiile de votare? Care va fi situația epidemică la momentul alegerilor? Dar și care va fi rata de prezență și ce segmente din populație vor fi mai predispuse să nu participe la vot?

Mai sunt cinci săptămâni până la alegerile locale și ne așteaptă o toamnă dificilă din cauza epidemiei. Nu există vaccin, nu există tratament, iar numărul de îmbolnăviri crește de la o zi la alta. Toate acestea vor influența alegerile. Cât de profund rămâne de văzut.

Citește cele mai tari exclusivități SpotMedia.ro