Cheltuielile de Apărare ale României vor crește, dar nu se vor dubla, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, după summit-ul șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan a argumentat că România a alocat Armatei anul trecut 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB), față de media europeană care este de 1,9%.
Pentru 2025, România a planificat 2,24% din PIB pentru apărare, adică 42 de miliarde de lei, echivalentul a peste 8,4 miliarde de euro. Cel puțin jumătate din acești bani sunt folosiți însă pentru salarii și pensii. De fapt, în anii precedenți din alocările de 2% din PIB au fost utilizați pentru achiziții de tehnică și echipamente în jur de 20% din bugetul alocat.
„Dividendele păcii s-au epuizat”, cum spunea președintele german Frank-Walter Steinmeier, dar România nu poate să-și schimbe filosofia cheltuielilor, și în mod paradoxal, cifra de afaceri a celei mai mari companii de stat din industria de armament, Romarm, a scăzut în 2023, iar per total industria de profil din țară nu a reușit să-și revină după începerea războiului.
La sfârșitul anului trecut, Guvernul a anunțat o Strategie națională pentru industria de război care propunea 14 priorități, printre care reluarea fabricării de pulberi, inclusiv a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete, asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniție și revitalizarea capacităților de fabricare a armamentului de infanterie și a aparaturii optoelectronice pentru a se asigura tranziția de la armamentul existent la cel la standarde NATO.
Banca Europeană de Investiții va acorda credite pentru industria de apărare, dar Guvernul nu are încă un plan concret de investiții.
Va reuși România să-și refacă întreprinderile militare, dintre care unele au încă tehnologie dinainte de al Doilea Război Mondial?
Între timp, această industrie a trecut la MApN, dar nu există date care să arate de câți bani e nevoie pentru ca fabricile autohtone de armament să devină rentabile și nici care e harta priorităților.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus săptămâna aceasta un plan numit Reînarmarea Europei, care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde sub formă de împrumuturi, pentru a consolida capacitățile de apărare a continentului plus posibilitatea ca banii nefolosiți din alte fonduri europene să poată fi mutați în buzunarul Apărării.
România vrea să ia banii europeni și eventual să plătească echipamentele comandate în Statele Unite.
Așa că nu e neașteptat faptul că Ilie Bolojan a evitat să spună cum vede România oferta Franței de extindere a umbrelei sale nucleare la aliații săi și dacă este interesată să intre sub această protecție.
În schimb, Polonia, Danemarca și Germania s-au declarat ieri interesate de propunerea președintelui Emmanuel Macron.
România, care și-a construit apărarea pe axa București-Washington, stă încă în expectativă, deși atât președintele interimar, cât și ministrul de Externe au dat asigurări că vor sprijini Ucraina în aceeași măsură ca până acum.
Totul va fi însă mai complicat dacă într-adevăr SUA își vor retrage militarii din Europa și nu vor mai investi în apărarea europeană.
Principala bază internațională din România, cea de la Mihail Kogălniceanu, a fost ridicată cu sprijin american, scutul antirachetă de la Deveselu este american, dar este inclus în strategia NATO. Americanii și românii operează și baza aeriană de la Câmpia Turzii, poligoanele Babadag, Smârdan, Cincu și Capu Midia, plus baza de la Târgu Mureș.
Ilie Bolojan a declarat că România va rămâne un centru logistic pentru aprovizionarea Ucrainei cu tot ceea ce are nevoie. Acesta ar fi, se pare, cel puțin deocamdată, principalul aport al Bucureștiului în ceea ce europenii numesc zonă de sprijin și garanții de securitate pentru Ucraina, după ce s-ar ajunge la un acord de pace.
România nu va trimite militari pe teren, a subliniat în repetate rânduri Bolojan, precizând că țara poate fi un hub logistic pentru ca eventualele trupe de menținere a păcii să poată ajunge în Ucraina. România, a mai precizat președintele interimar, își va pune la dispoziția celor care vor să ajute Kievul întreaga infrastructură civilă și militară.
Țara participă la toate inițiativele europene în această perioadă în care SUA și-au luat mâna de pe Ucraina, dar oficialii de la București amintesc mereu despre relația privilegiată cu americanii. Ilie Bolojan a fost, de altfel, primul lider european care s-a raliat ideii prim-ministrei italiene, Giorgia Meloni, de a avea un summit de urgență UE-SUA.
România are în față acum o altă ecuație strategică, aceea de a se înarma sincron cu statele Uniunii Europene, de a căuta investitori în statele continentale cele mai avansate din punct de vedere militar și de a folosi banii europeni pentru a aduce industria autohtonă de apărare în secolului 21 după o logică mai mult europeană, decât americană.