La București a venit nota de plată pentru dezmățul bugetar din ultimii ani. Românii suportă costurile unei austerități dure, cu taxe mai mari și tăieri de cheltuieli.
Românii vor suporta costuri sociale semnificative pentru stabilizarea finanțelor publice, în ”cel mai amplu program de austeritate de la criza financiară încoace”, lansat într-un context politic fragil și cu perspective economice incerte. ”Guvernul”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-o analiză publicată astăzi (vineri, 1 august 2025) în paginile sale de economie, ”trage frâna de urgență din cauza vistieriei goale”.
”Planul de austeritate lovește din plin românii”, titrează cotidianul german, și notează că Executivul de la București are de redus cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ajuns anul trecut la 9,3% din PIB, astfel încât, de astăzi, 1 august 2025, intră în vigoare creșteri semnificative de taxe, accize și impozite, se fac reduceri de cheltuieli și se promit tăieri de privilegii.
Pe de altă parte, relatează cotidianul conservator care apare în capitala financiară a Europei, ”observatorii se așteaptă ca inflația să crească în cursul acestui an de la 5,7 la sută în prezent până la opt la sută”, înainte ca în 2026 ”nici pensiile, nici ajutoarele sociale, nici salariile din sectorul public nu ar urma să crească, pentru a ține sub control cheltuielile publice”.
Acest efort public ar urma să atragă venituri suplimentare suficiente, singure, pentru a acoperi aproape jumătate din necesarul de consolidare bugetară, astfel ca, din întregul efort, deficitul din acest an să coboare la opt procente. Sigur, constată FAZ, ”dureroase vor fi schimbările mai ales pentru cetățeni”. Dar nu numai: economiștii se așteaptă, deopotrivă, ca măsurile ”să tempereze și mai mult oricum slaba creștere economică din acest an, să crească inflația și, eventual, șomajul, precum și să împiedice scăderea dobânzilor”.
Promisiunea neonorată, tensiunile din coaliție și mita vicepremierului
Amintind de promisiunea (neonorată) din campanie a președintelui Nicușor Dan referitoare la păstrarea nemajorată a TVA-ului, FAZ citează analiști bancari care vorbesc despre ”o consolidare curajoasă a bugetului, cu unele costuri” și anticipează că ”planul ar putea restabili stabilitatea economică, debloca fonduri UE și recâștiga încrederea investitorilor”.
În vreme ce ”mii de oameni au ieșit în stradă împotriva pachetului de austeritate”, iar opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan, acesta din urmă ”știe ce vrea. Dar conduce o coaliție din patru partide”, în interiorul căreia ”deja se conturează tendințe de distanțare față de politica de austeritate”.
Sunt ”provocări economice și politice care ar putea submina agenda ambițioasă a guvernului”, după cum a avertizat agenția de rating S&P, una din instituțiile care ”laudă măsurile fiscale, dar își mențin ratingurile la BBB-, cu puțin peste nivelul junk, cu perspectiva negativă”.
Și, ca și cum ”primul pachet destinat consolidării finanțelor publice șubrede” nu era suficient de apăsător pentru guvernanți, vicepremierul Dragoș Anastasiu, ”antreprenorul independent politic” descris drept ”chipul procesului de reformă”, a trebuit să-și dea demisia pentru că ”s-a aflat că a mituit o inspectoare fiscală”.
Speranțe dinspre consumul intern
Perspectivele economice rămân previzibil sumbre, în contextul curei fiscale drastice. Cu o creștere economică infimă anul acesta, ”speranțele se leagă de faptul că oamenii, în așteptarea unei ameliorări rapide, își vor folosi economiile pentru consum”, cel care a fost, în ultimii ani, ”un pilon al creșterii” și un sector atractiv pentru investitori majori străini.
În concluzie, pe termen scurt, se așteaptă creșterea inflației și stagnarea economiei, cu un posibil efect pozitiv doar prin reducerea deficitului de cont curent. Datoria publică va crește în 2025, Banca Națională nu va reduce dobânda-cheie de 6,5%, menținând condițiile stricte de creditare.
Totuși, încheie Frankfurter Allgemeine Zeitung analiza sa economică, investitorii străini continuă să împrumute statul român, atrași de randamentele obligațiunilor, mai ridicate decât, de exemplu, în Germania.
Autor: Cristian Ștefănescu