Revoluția din Belarus. Ce va face Putin? Lukașenko a sunat la Moscova, protestele continuă

Revoluția din Belarus. Ce va face Putin? Lukașenko a sunat la Moscova, protestele continuă

La 1.300 de kilometri de București, o revoluție e în desfășurare. Regimul dictatorial al lui Alexandr Lukașenko se cutremură, fiind contestat de manifestații care au loc în toată țară. După 26 de ani, sistemul politic de la Minsk stă să se prăbușească, iar implicațiile vor fi majore pentru Europa și Rusia.

În Belarus, în perioada 4-8 august s-au desfășurat alegeri prezidențiale. Aleksander Lukașenko s-a confruntat cu Svetlana Tikhanovskaya, 32 de ani, activist pentru drepturile omului. Ea este soția lui Serghei Tsikhanouski, liderul opoziției din Belarus, arestat de Lukașenko în data de 29 mai.

Belarus se învecinează cu Lituania și Polonia, două state din Uniunea Europeană care susțin societatea civilă și protestele împotriva regimului autoritar al lui Lukașenko – Foto: Google Maps

În data de 9 august, biroul electoral anunță că Lukașenko a câștigat un nou mandat de președinte cu peste 80% din voturi. Imediat încep protestele de stradă, manifestanții acuzând că reprezentanții dictatorului au “măsluit” rezultatele. Mai mulți observatori internaționali au raportat nereguli la scrutinul prezidențial desfășurat în Belarus.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

De exemplu, chiar desfășurarea acestuia pe parcursul a patru zile a ridicat multe semne de întrebare în ce privește corectitudinea.

Imagini filmate cu membri ai unui birou electoral care sustrag voturile Opoziției din urne - Sursa: Twitter

Protestele spontane au fost înăbușite cu cruzime de către forțele de represiune. Timp de patru zile au fost arestați sute de manifestanți, au fost bătuți și interogați sub tortură în centrele de detenție.

Cum s-au desfășurat evenimentele

Miercuri, 12 august, părea că Lukașenko a învins. Contracandidata sa Svetlana Tikhanovskaya s-a refugiat în Lituania, la Vilnius, pentru a scăpa de arestare, iar pe străzi, forțele speciale de intervenție au reacționat violent și au făcut arestări în masă.

Confruntările violente dintre protestatari și forțele de ordine au apărut imediat după anunțarea rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale

Joi, 13 august, s-a întâmplat ceva neașteptat. Strategia manifestanților s-a schimbat. Au început să protesteze pe marginea șoselelor, fiind susținuți de șiruri de automobile care claxonau, făcând intervenția forțelor speciale dificilă. În plus, au fost organizate marșuri ale femeilor, care i-au pus în dificultate pe polițiști și jandarmi. Aceștia n-au mai intervenit cu brutalitate.

Protestul femeilor a generat un val de simpatie în toată țara și a salvat manifestația împotriva regimului dictatorial al lui Lukașenko

Belarus - victoria învinșilor. „Mica Revoluție a Doamnelor”. Și de ce ne interesează atât de puțin țările apropiate

Vineri, 13 august, manifestațiile au luat din nou o mare amploare. Mai multe companii au intrat în grevă. Angajații metroului din Minsk, dar și cei de pe platforme industriale au intrat în grevă, sindicatele anunțând susținerea manifestanților. Reprezentanți ai forțelor de ordine au pactizat, de asemenea cu protestatarii. Poliția din orașul Lida, aflat la granița cu Lituania, a trecut de partea manifestanților.

Marș de solidaritate spre Parlamentul din Minsk

Sâmbătă, 14 august. Protestele au continuat. Regimul pare blocat. Alexander Lukașenko a anunțat la televiziunea de stat că-l va suna pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, ceea ce a și făcut pe parcursul zilei.

“Manifestațiile sunt o amenințare nu numai la adresa Belarus, ci a întregului spațiu post-Sovietic”, a spus el, citat de Moscow Times. Faptul că a făcut un astfel de anunț înainte de a vorbi cu Putin arată mai mult ca un șantaj la adresa manifestanților din Belarus, dar și a Uniunii Europene, cum că, în cazul în care nu rămâne la putere, va da țara pe mâna lui Putin.

Alexander Taraikosky a murit în noaptea de 10 august. E singura victimă cunoscută ca urmare a confruntărilor violente dintre forțele de represiune și protestatari. Din imagini se observă că a fost doborât de un proiectil, reprezentanții poliției declarând că i-a explodat o petardă în mână - Sursa: Nexta, Twitter

Președintele Rusiei i-a răspuns lui Lukașenco că "situația va fi rezolvată în curând". Comunicatul dat publicității de Kremlin nu lasă să se întrevadă niciun indiciu ce înseamnă această rezolvare.

"Ambele părți și-au exprimat încrederea că toate problemele care au apărut vor fi soluționate în curând. Este important ca forțele distructive să nu folosească aceste probleme cu scopul de a deteriora cooperarea reciproc avantajoasă între ambele țări", se artă în comunicat.

Lukașenko anunță la postul public de televiziune că-l va suna pe Putin

Relația tensionată dintre Lukașenko și Putin

Cei doi dictatori nu s-au înțeles prea bine în ultima vreme. Liderul din Belarus a rezistat tendințelor expansioniste ale Moscovei, ceea ce l-a iritat pe Putin. Acesta din urmă vrea controlul acestui stat pentru a reface URSS, dar și pentru a-și mări presiunea asupra Ucrainei, un stat ieșit de sub influența Kremlinului, cu o orientare pro-occidentală.

Alegerile din Belarus nu au fost libere și echitabile, denunță UE și amenință cu sancțiuni

Revoltele din spațiul ex-sovietic îi provoacă lui Putin o mare neliniște, temându-se că protestele populare s-ar putea extinde și în Rusia.

Protestele de la Kiev, Ucraina, din 2013, care au dus la prăbușirea regimului autoritar al lui Viktor Ianukovici, au generat reacția violentă a lui Putin. Acesta a provocat criza din Donbas, din estul Ucrainei prin trimiterea forțelor militare ale Kremlinului pe teritoriul acestei țări, declanșând un conflict armat, dar și anexarea, în 2014, a Peninsulei Crimeea.

E de așteptat ca și de această dată, dictatorul rus să facă tot posibilul pentru a înăbuși protestele din țara vecină.

Uniunea Europeană a reacționat mai rapid și diferit față de situația din Ucraina de acum șapte ani

Vineri, miniștrii de externe din cele 27 de state ale UE au căzut de acord pentru impunerea de sancțiuni suplimentare regimului de la Minsk. A existat solidaritate la nivelul UE, iar Bruxelles-ul a decis să se implice pentru dezamorsarea tensiunilor. 

“Avem nevoie de sancțiuni suplimentare împotriva celor care au încălcat valorile democratice sau au încălcat drepturile omului în Belarus. Sunt încrezătoare că discuțiile de astăzi ale miniștrilor de externe din UE vor demonstra sprijinul nostru puternic pentru drepturile și libertățile fundamentale ale bielorușilor”, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Prima măsură a Uniunii Europene a fost anunțul că nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus, veste care a fost primită cu entuziasm de protestatarii din Minsk.

Europa trece la sancțiuni împotriva Belarusului, după violențele de la Minsk

Reacția față de evenimentele din Ucraina, 2013, este diferită. În sprijinul manifestanților din Belarus au intervenit rapid mai multe state. Implicarea Lituaniei a avut un impact important. Candidatul Opoziției a fost ajutat să ajungă rapid la Vilnius și, de acolo, guvernul lituanian i-a oferit posibilitatea să comunice cu protestatarii prin mesaje și prin conferințe de presă.

De asemenea, Lituania a reușit să creeze o coaliție puternică în interiorul UE pentru susținerea cauzei protestatarilor din Belarus. Această coaliție e formată din toate cele trei state baltice, la care s-au alăturat Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda, ceea ce a creat presiune pe Germania pentru a mișca întregul bloc în direcția unei reacții politice hotărâte și rapide.

Poliția din Lida, oraș aflat la granița cu Lituania, a trecut de partea protestatarilor

“Prim miniștrii au încurajat… UE să găsească posibilități de a impune măsuri restrictive împotriva funcționarilor (din Belarus) responsabili de violență, în același timp să nu-i pedepsească pe cetățenii bieloruși pentru acțiunile șefilor lor. De asemenea, este important ca UE să găsească modalități și mijloace de a acorda mai mult sprijin societății civile din Belarus, întrucât poporul belarus merită o societate deschisă și liberă”, se arată într-un document oficial semnat de șefii guvernelor din Lituania, Letonia și Estonia.

Situația din Belarus

În weekend, manifestațiile au continuat în mai multe locuri din țară. Mai mulți protestatari arestați au fost eliberați la presiunea oficialilor din Uniunea Europeană. 

Forțele de ordine nu mai intervin, dar păzesc instituțiile publice.

Se așteaptă o reacție din partea lui Lukașenko. Pe de altă parte, pe rețelele sociale, protestatarii vorbesc de crearea unei zone libere în fața Parlamentului, un “Maidan” cum a fost cel din Ucraina.

Vineri noaptea, în Minsk, protestele au continuat în mod pașnic

Situația este extrem de volatilă. În Minsk, există perioade în care internetul este oprit de autorități, iar comunicarea se face cu greutate.

Cele mai multe informații sunt transmise prin intermediul VPN-urilor, programe care ascund locația unui computer, dar și prin câteva canale ale aplicației Telegram, prin care protestatarii trimit imagini, clipuri video și relatări către prieteni de-ai lor aflați în străinătate care, la rândul lor, le redistribuie pe Twitter, Facebook și WhatsApp.

Poziția României față de evenimentele din Minsk, Belarus

Țara noastră consideră ca “inacceptabilă degradarea situației drepturilor omului în această țară și nerespectarea standardelor electorale”, anunță Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe. Acesta a cerut “încetarea imediată a violențelor împotriva protestatarilor pașnici și eliberarea tuturor persoanelor deținute ilegal”. De asemenea, România se concentrează pe găsirea unor modalități rapide și eficiente pentru susținerea societății civile din Belarus. Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a cerut “… sancționarea celor responsabili de violențele împotriva cetățenilor pașnici”.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!