La 1.300 de kilometri de București, o revoluție e în desfășurare. Regimul dictatorial al lui Alexandr Lukașenko se cutremură, fiind contestat de manifestații care au loc în toată țară. După 26 de ani, sistemul politic de la Minsk stă să se prăbușească, iar implicațiile vor fi majore pentru Europa și Rusia.
În Belarus, în perioada 4-8 august s-au desfășurat alegeri prezidențiale. Aleksander Lukașenko s-a confruntat cu Svetlana Tikhanovskaya, 32 de ani, activist pentru drepturile omului. Ea este soția lui Serghei Tsikhanouski, liderul opoziției din Belarus, arestat de Lukașenko în data de 29 mai.
În data de 9 august, biroul electoral anunță că Lukașenko a câștigat un nou mandat de președinte cu peste 80% din voturi. Imediat încep protestele de stradă, manifestanții acuzând că reprezentanții dictatorului au “măsluit” rezultatele. Mai mulți observatori internaționali au raportat nereguli la scrutinul prezidențial desfășurat în Belarus.
De exemplu, chiar desfășurarea acestuia pe parcursul a patru zile a ridicat multe semne de întrebare în ce privește corectitudinea.
Protestele spontane au fost înăbușite cu cruzime de către forțele de represiune. Timp de patru zile au fost arestați sute de manifestanți, au fost bătuți și interogați sub tortură în centrele de detenție.
Cum s-au desfășurat evenimentele
Miercuri, 12 august, părea că Lukașenko a învins. Contracandidata sa Svetlana Tikhanovskaya s-a refugiat în Lituania, la Vilnius, pentru a scăpa de arestare, iar pe străzi, forțele speciale de intervenție au reacționat violent și au făcut arestări în masă.
Joi, 13 august, s-a întâmplat ceva neașteptat. Strategia manifestanților s-a schimbat. Au început să protesteze pe marginea șoselelor, fiind susținuți de șiruri de automobile care claxonau, făcând intervenția forțelor speciale dificilă. În plus, au fost organizate marșuri ale femeilor, care i-au pus în dificultate pe polițiști și jandarmi. Aceștia n-au mai intervenit cu brutalitate.
Vineri, 13 august, manifestațiile au luat din nou o mare amploare. Mai multe companii au intrat în grevă. Angajații metroului din Minsk, dar și cei de pe platforme industriale au intrat în grevă, sindicatele anunțând susținerea manifestanților. Reprezentanți ai forțelor de ordine au pactizat, de asemenea cu protestatarii. Poliția din orașul Lida, aflat la granița cu Lituania, a trecut de partea manifestanților.
Sâmbătă, 14 august. Protestele au continuat. Regimul pare blocat. Alexander Lukașenko a anunțat la televiziunea de stat că-l va suna pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, ceea ce a și făcut pe parcursul zilei.
“Manifestațiile sunt o amenințare nu numai la adresa Belarus, ci a întregului spațiu post-Sovietic”, a spus el, citat de Moscow Times. Faptul că a făcut un astfel de anunț înainte de a vorbi cu Putin arată mai mult ca un șantaj la adresa manifestanților din Belarus, dar și a Uniunii Europene, cum că, în cazul în care nu rămâne la putere, va da țara pe mâna lui Putin.
Președintele Rusiei i-a răspuns lui Lukașenco că "situația va fi rezolvată în curând". Comunicatul dat publicității de Kremlin nu lasă să se întrevadă niciun indiciu ce înseamnă această rezolvare.
"Ambele părți și-au exprimat încrederea că toate problemele care au apărut vor fi soluționate în curând. Este important ca forțele distructive să nu folosească aceste probleme cu scopul de a deteriora cooperarea reciproc avantajoasă între ambele țări", se artă în comunicat.
Relația tensionată dintre Lukașenko și Putin
Cei doi dictatori nu s-au înțeles prea bine în ultima vreme. Liderul din Belarus a rezistat tendințelor expansioniste ale Moscovei, ceea ce l-a iritat pe Putin. Acesta din urmă vrea controlul acestui stat pentru a reface URSS, dar și pentru a-și mări presiunea asupra Ucrainei, un stat ieșit de sub influența Kremlinului, cu o orientare pro-occidentală.
Alegerile din Belarus nu au fost libere și echitabile, denunță UE și amenință cu sancțiuni
Revoltele din spațiul ex-sovietic îi provoacă lui Putin o mare neliniște, temându-se că protestele populare s-ar putea extinde și în Rusia.
Protestele de la Kiev, Ucraina, din 2013, care au dus la prăbușirea regimului autoritar al lui Viktor Ianukovici, au generat reacția violentă a lui Putin. Acesta a provocat criza din Donbas, din estul Ucrainei prin trimiterea forțelor militare ale Kremlinului pe teritoriul acestei țări, declanșând un conflict armat, dar și anexarea, în 2014, a Peninsulei Crimeea.
E de așteptat ca și de această dată, dictatorul rus să facă tot posibilul pentru a înăbuși protestele din țara vecină.
Uniunea Europeană a reacționat mai rapid și diferit față de situația din Ucraina de acum șapte ani
Vineri, miniștrii de externe din cele 27 de state ale UE au căzut de acord pentru impunerea de sancțiuni suplimentare regimului de la Minsk. A existat solidaritate la nivelul UE, iar Bruxelles-ul a decis să se implice pentru dezamorsarea tensiunilor.
“Avem nevoie de sancțiuni suplimentare împotriva celor care au încălcat valorile democratice sau au încălcat drepturile omului în Belarus. Sunt încrezătoare că discuțiile de astăzi ale miniștrilor de externe din UE vor demonstra sprijinul nostru puternic pentru drepturile și libertățile fundamentale ale bielorușilor”, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Prima măsură a Uniunii Europene a fost anunțul că nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus, veste care a fost primită cu entuziasm de protestatarii din Minsk.
Europa trece la sancțiuni împotriva Belarusului, după violențele de la Minsk
Reacția față de evenimentele din Ucraina, 2013, este diferită. În sprijinul manifestanților din Belarus au intervenit rapid mai multe state. Implicarea Lituaniei a avut un impact important. Candidatul Opoziției a fost ajutat să ajungă rapid la Vilnius și, de acolo, guvernul lituanian i-a oferit posibilitatea să comunice cu protestatarii prin mesaje și prin conferințe de presă.
De asemenea, Lituania a reușit să creeze o coaliție puternică în interiorul UE pentru susținerea cauzei protestatarilor din Belarus. Această coaliție e formată din toate cele trei state baltice, la care s-au alăturat Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda, ceea ce a creat presiune pe Germania pentru a mișca întregul bloc în direcția unei reacții politice hotărâte și rapide.
“Prim miniștrii au încurajat… UE să găsească posibilități de a impune măsuri restrictive împotriva funcționarilor (din Belarus) responsabili de violență, în același timp să nu-i pedepsească pe cetățenii bieloruși pentru acțiunile șefilor lor. De asemenea, este important ca UE să găsească modalități și mijloace de a acorda mai mult sprijin societății civile din Belarus, întrucât poporul belarus merită o societate deschisă și liberă”, se arată într-un document oficial semnat de șefii guvernelor din Lituania, Letonia și Estonia.
Situația din Belarus
În weekend, manifestațiile au continuat în mai multe locuri din țară. Mai mulți protestatari arestați au fost eliberați la presiunea oficialilor din Uniunea Europeană.
Forțele de ordine nu mai intervin, dar păzesc instituțiile publice.
Se așteaptă o reacție din partea lui Lukașenko. Pe de altă parte, pe rețelele sociale, protestatarii vorbesc de crearea unei zone libere în fața Parlamentului, un “Maidan” cum a fost cel din Ucraina.
Situația este extrem de volatilă. În Minsk, există perioade în care internetul este oprit de autorități, iar comunicarea se face cu greutate.
Cele mai multe informații sunt transmise prin intermediul VPN-urilor, programe care ascund locația unui computer, dar și prin câteva canale ale aplicației Telegram, prin care protestatarii trimit imagini, clipuri video și relatări către prieteni de-ai lor aflați în străinătate care, la rândul lor, le redistribuie pe Twitter, Facebook și WhatsApp.
Poziția României față de evenimentele din Minsk, Belarus
Țara noastră consideră ca “inacceptabilă degradarea situației drepturilor omului în această țară și nerespectarea standardelor electorale”, anunță Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe. Acesta a cerut “încetarea imediată a violențelor împotriva protestatarilor pașnici și eliberarea tuturor persoanelor deținute ilegal”. De asemenea, România se concentrează pe găsirea unor modalități rapide și eficiente pentru susținerea societății civile din Belarus. Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a cerut “… sancționarea celor responsabili de violențele împotriva cetățenilor pașnici”.