După o perioadă în care Donald Trump nu a dat doi bani pe parteneriatul strategic dintre România și SUA, obligat de împrejurări şi aflat în căutare de aliați, președintele american și-a amintit de țara noastră.
Donald Trump a decis atacarea cu forță a Iranului, alături de Israel, obținând o victorie militară rapidă, dar s-a blocat din cauză că nu și-a făcut niciun plan pentru ce urmează.
Regimul fundamentalist de la Teheran nu s-a prăbușit și continuă să producă instabilitate în Orientul Mijlociu, ceea ce a dus la fluctuații ale prețului petrolului pe piața internațională, producând îngrijorări legate de evoluțiile economice.
CSAT a decis să aprobe cererea guvernului SUA de a disloca avioane-cisternă, avioanele radar AWACS, dar și forțe militare cu rol logistic, de susținere a bombardierelor implicate în operațiunile din Iran, la Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.
Decizia CSAT trebuie votată în Parlament înainte de a putea fi pusă în aplicare.
După o perioadă de peste un an, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relația dintre Washington și București nu a fost una strălucită. E important ca decizia României de sprijinire să relanseze legătura specială cu SUA.
Aici nu e vorba de susținere politică pentru un lider sau altul, pentru o mișcare sau alta; e vorba de relația extrem de importantă dintre România și SUA, care se bazează pe poziția geostrategică a țării noastre, extrem de necesară atât Americii, cât și statelor NATO, pentru consolidarea defensivă a Europei, dar și pentru controlului evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
…punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
Nicușor Dan, președintele României, declarație după încheierea ședinței CSAT
Trebuie amintit faptul că dezvoltarea parteneriatului strategic prin construirea bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu, dar și a scutului de la Deveselu, a avut ca obiectiv declarat acțiunile defensive împotriva Iranului.
Reacția negativă a Rusiei față de investițiile americane în sisteme militare din România a venit pentru că blocau viziunea expansionistă a Kremlinului asupra Europei, fiind mai degrabă o reacție politică.
Există anumite riscuri de securitate pentru România în urma implicării țării noastre în conflictul din Iran, aici fiind vorba de creșterea amenințării în legătură cu posibile atacuri teroriste, dar aceasta e una continuă, iar până acum, structurile antitero din țara noastră nu au dat rateuri.
În mod clar, alerta va crește după decizia Parlamentului.
E important ca președintele României și Guvernul să folosească oportunitatea pentru a rezolva problema numărului de militari americani dislocați pe teritoriul țării noastre, după retragerea abruptă de anul trecut, dar și pentru a consolida sistemele militare defensive de pe flancul estic al NATO.
Criza creată de conflictul militar din Iran, pe lângă pericolul de securitate și cel economic, poate fi o oportunitate pentru România de a ieși din conul de umbră diplomatic în care a intrat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, în urma atacului hibrid desfășurat de Rusia asupra țării noastre.