Într-o închisoare militară din centrul Israelului, Itamar Greenberg, în vârstă de 18 ani, stătea îmbrăcat într-o uniformă a armatei SUA, în timp ce pe televizorul din sala de recreere rula filmul hollywoodian „Lunetist American”.
Greenberg nu este soldat, iar uniforma sa de camuflaj tip deșert este singura uniformă militară pe care a purtat-o vreodată acest „refuznik” – termen folosit în Israel pentru opozanţii de conștiință (persoane ce refuză să presteze serviciul militar la care sunt obligate conform legii – n.red.).
Greenberg a intrat și a ieșit din închisoare în ultimul an, ispășind un total de 197 de zile în urma a cinci condamnări consecutive. La începutul acestei luni, a fost eliberat pentru ultima oară din închisoarea Neve Tzedek, notează CNN.
De ce este acuzat? De refuzul de a se înrola după ce a fost chemat pentru serviciul militar, care este obligatoriu pentru majoritatea evreilor israelieni – și pentru unele minorități – la împlinirea vârstei de 18 ani.
- Armata Română a crescut cu doar 200 de oameni în 4 ani. Spre comparație, Polonia are 100.000 în plus
Greenberg spune că refuzul său de a intra în armată a fost „culminarea unui lung proces de învățare și de reflecție morală.”
„Cu cât am învățat mai mult, cu atât am știut că nu pot purta o uniformă care simbolizează uciderea și opresiunea”, a spus el, explicând că războiul Israelului în Gaza – declanșat după atacul militanților conduși de Hamas asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023 – i-a întărit decizia de a refuza să se înscrie în armată.
„Este un genocid, așa că nu avem nevoie de motive bune (pentru a refuza - n.red.)”, a spus el.
50.000 de palestinieni uciși în 17 luni
Guvernul israelian a negat vehement acuzațiile conform cărora războiul din Gaza constituie un genocid împotriva poporului palestinian.
Războiul, care s-a reaprins săptămâna trecută când Israelul a reluat atacurile aeriene și operațiunile terestre în Gaza după un armistițiu de scurtă durată, a ucis peste 50.000 de palestinieni în 17 luni, potrivit Ministerului Sănătății palestinian.
Peste 670 de persoane au fost ucise și alte 1.200 rănite în Gaza doar de marți, când campania militară israeliană a fost reluată, potrivit ministerului.
„Vreau această schimbare și sunt dispus să-mi dau viața pentru ea”, a spus Greenberg despre decizia sa de a petrece timp în închisoare în loc să servească în Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).
Este o alegere pe care tinerii ca Greenberg nu o fac cu ușurință, deoarece refuzul de a se înrola este, practic, o condamnare la ostracizare.
Ordin de recrutare la 16 ani
În Israel, armata este mai mult decât o instituție. Este parte din țesătura socială, iar serviciul militar și identitatea iudeo-israeliană sunt profund interconectate. Iar acest lucru începe devreme: încă din școala primară, elevilor li se spune că într-o zi vor deveni soldați care vor proteja copii la fel ca ei.
Soldații vizitează sălile de clasă și încurajează explicit elevii să se înroleze. La 16 ani, acești copii primesc primele ordine de recrutare, ceea ce culminează cu înrolarea la 18 ani. Mulți o văd ca pe o onoare, o datorie și un ritual de trecere.
Greenberg a fost numit evreu care se urăște pe sine, antisemit, susținător al terorismului și trădător, a spus el – chiar și de către familie și prieteni.
„Oamenii îmi trimit mesaje pe Instagram și îmi spun că mă vor măcelări, la fel cum a făcut Hamas cu israelienii pe 7 octombrie”, a spus el.
În închisoare, Greenberg a fost plasat în izolare după ce a primit amenințări din partea altor deținuți – o măsură pe care oficialii penitenciarului i-au spus că a fost luată „pentru siguranța sa.”
În ciuda ostracizării sociale, el – și ceea ce o rețea de organizații care sprijină tinerii ca el descrie ca fiind un număr tot mai mare de oameni care refuză înrolarea – rămân dedicați cauzei.
Numărul lor este totuși extrem de mic. Doar o duzină de adolescenți israelieni au refuzat public să se înroleze din motive de conștiință de la începutul războiului, potrivit Mesarvot, o organizație care susține aceste persoane. Totuși, acest număr este mai mare decât în anii de dinaintea războiului.
Mesarvot a spus pentru CNN că există mult mai mulți tineri care refuză neasumat – oameni care pretind probleme de sănătate mintală sau generală pentru a evita recrutarea și posibilitatea de a ajunge la închisoare. Din cauza naturii acestor refuzuri, este imposibil să se ofere cifre exacte.
Unul din cinci tineri refuză înrolarea
Yesh Gvul, un alt grup anti-război care sprijină această categorie socială, a declarat pentru CNN că, în medie, în fiecare an, 20% dintre tinerii obligați să se înroleze refuză să o facă, potrivit cifrelor furnizate de armata israeliană. Această cifră, a spus Yesh Gvul, îi include atât pe cei care refuză din motive de conştiinţă, cât și pe cei care nu îşi asumă decizia şi găsesc alte pretexte.
Armata israeliană nu publică date despre refuzurile de recrutare. CNN a solicitat armatei israeliene aceste cifre și o reacție.
Greenberg și ceilalți speră ca mișcarea lor să deschidă calea pentru un dialog mai amplu despre pericolele unei societăți militarizate.
„Dacă mă alătur armatei, nu voi face decât să fiu parte din problemă. Prefer să fiu parte din soluție”, a spus Greenberg, punctând că s-ar putea să nu trăiască să vadă această schimbare.