Peste 75.000 de femei servesc deja în Forțele Armate ale Ucrainei, iar numărul lor aproape s-a dublat de la începutul invaziei ruse la scară largă. Cu toate acestea, posibilitatea ca femeile să fie mobilizate obligatoriu rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din societatea ucraineană.
Dezbaterea a fost relansată de fostul ministru al Apărării Oleksii Reznikov, care a susținut că serviciul militar ar trebui să devină obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei. O asemenea măsură ar „dubla imediat numărul persoanelor care pot fi mobilizate”, a argumentat el.
Însă dublarea pe hârtie a bazei de recrutare nu ar însemna automat și dublarea efectivelor armatei, arată o analiză publicată de Kiev Independent. Armata ucraineană are nevoie în special de oameni pentru unitățile de infanterie și de asalt de pe front, unde cerințele fizice și psihologice sunt foarte ridicate. În același timp, femeile care servesc deja se confruntă cu echipamente neadaptate, prejudecăți și riscuri pentru sănătate.
Subiectul a fost amplificat și de trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg. „Da, cred că femeile ar trebui mobilizate, pentru că luptă la fel de bine ca bărbații”, a declarat Kellogg într-un interviu publicat pe 24 august de canalul de YouTube Naspravdi MAX.
La câteva ore după aceste declarații, Parlamentul de la Kiev a precizat că mobilizarea femeilor „nu este desfășurată, pregătită sau luată în considerare”.
În Ucraina, serviciul militar pentru femei este în continuare voluntar. Numai cele care au pregătire medicală sau farmaceutică trebuie să se înscrie obligatoriu în evidențele militare. În 2023, președintele Volodimir Zelenski a promis că nu va semna niciodată o lege care să prevadă mobilizarea obligatorie a femeilor.
Ce roluri au cele 75.000 de femei din armata ucraineană
Potrivit Statului Major General, peste 75.000 de femei lucrează în prezent în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Aproximativ 55.000 sunt încadrate ca personal militar, iar celelalte ocupă posturi civile.
Cele mai multe lucrează în medicină, logistică, activități de sprijin, analiză și operarea dronelor. Sunt mult mai puține în unitățile de infanterie și de asalt, tocmai cele în care armata se confruntă cu cel mai grav deficit de personal.
„Ideea lui Reznikov este logică în teorie, dar, în practică, are limite importante”, spune Viktor Kevliuk, colonel în rezervă și analist la Centrul pentru Strategii de Apărare. Potrivit acestuia, recrutarea unui număr mare de femei pentru funcțiile de luptă nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, schimbarea de care are nevoie armata ucraineană.
Reznikov susține că femeile ar putea prelua mai multe posturi din spatele frontului, ceea ce ar permite mutarea unui număr mai mare de bărbați în unitățile de luptă. Nici această variantă nu este însă atât de simplă. „Mulți dintre bărbații aflați în posturi din spatele frontului au probleme de sănătate și, potrivit legii, nu pot fi trimiși în unități de luptă”, explică Kevliuk.
Echipamentele concepute pentru bărbați le pun sănătatea în pericol
Înainte de a discuta despre mobilizarea obligatorie, femeile din armată și veteranele intervievate de Kiev Independent cer ca armata să îmbunătățească situația femeilor care aleg deja să se înroleze.
Nataliia Lișcișena a fost rănită în 2022, în timpul unei misiuni în regiunea Mikolaiv. Când a sărit dintr-un vehicul, a aterizat violent și s-a lovit grav la piept. Accidentarea a fost agravată de vesta antiglonț, care nu era concepută pentru anatomia unei femei.
Medicii au stabilit ulterior că lovitura, alături de stres și schimbările hormonale, a contribuit la apariția unei tumori benigne. Lișcișena a ajuns să sufere o mastectomie, iar o comisie medico-militară a concluzionat că boala avea legătură directă cu serviciul său.
„Am realizat un sondaj împreună cu mișcarea de femei Veteranka și am fost șocate de rezultate. Aproximativ 85% dintre femeile din armată se confruntă cu afecțiuni ale sânilor, iar cazurile de cancer sunt foarte numeroase”, a declarat ea.
Lipsa vestelor antiglonț, a uniformelor și a altor echipamente adaptate femeilor poate provoca probleme grave de sănătate. La acestea se adaugă atitudinea unor colegi bărbați, care poate fi neprimitoare sau chiar periculoasă.
O femeie din armata ucraineană, citată de Kyiv Independent, spune că prezența femeilor în armată nu mai este considerată neobișnuită, dar scepticismul nu a dispărut. „Când o femeie este întrebată «Ești sigură că te vei descurca?» sau «De ce ai nevoie de asta?» ori i se spune «Îți va fi greu», ajungi să te simți descurajată și pusă la îndoială”, spune ea.
Femeile se confruntă și cu o atitudine excesiv de protectoare, care nu le ajută să-și facă meseria. „Oamenii din armată trebuie evaluați în funcție de rezultatele lor. Dacă poți să-ți faci treaba, fă-o. Dacă nu poți, este o problemă de competență profesională, nu de gen”, afirmă militarul.
Hărțuirea sexuală, o problemă greu de dovedit
Un alt subiect rar discutat în public este hărțuirea sexuală. Femeile din armată intervievate de publicația ucraineană spun că nu au trecut personal prin asemenea situații, dar subliniază că experiența lor nu înseamnă că astfel de cazuri nu există.
O lege semnată de Zelenski pe 16 martie a introdus principii de egalitate și nediscriminare, precum și mecanisme pentru protejarea personalului militar împotriva discriminării și hărțuirii sexuale.
Oksana Hrîhorieva, consiliera Statului Major General pentru probleme de gen, afirmă că numărul cazurilor a scăzut. Recunoaște însă că hărțuirea este foarte greu de demonstrat. „În esență, este cuvântul unei persoane împotriva cuvântului alteia. În continuare nu există dovezi, deoarece martorii nu vor depune mărturie despre asemenea lucruri”, a explicat ea.
O dezbatere menită să distragă atenția?
Analistul politic Ihor Reiterovîci crede că afirmațiile lui Keith Kellogg ar putea reflecta experiența sa personală, deoarece soția și fiica lui au fost înrolate în armată. În cazul lui Reznikov, lucrurile ar putea avea însă și o explicație politică.
„Cred că a existat o anumită solicitare din partea Biroului Prezidențial ca, prin asemenea declarații, atenția să fie abătută de la alte probleme”, susține analistul.
Declarațiile fostului ministru au venit într-o perioadă în care echipa lui Zelenski se confrunta cu un nou scandal de corupție, care o implica pe Irina Mudra, fost adjunct al șefului cancelariei prezidențiale.
Zelenski încă încerca să depășească o criză politică declanșată pe 15 iulie, după ce l-a demis fără explicații clare pe ministrul Apărării, Mîhailo Fedorov. Au urmat apelurile acestuia pentru organizarea alegerilor în timpul legii marțiale și proteste în întreaga țară.
„Deocamdată, mobilizarea femeilor nu este decât un subiect menit să provoace reacții, care atrage atenția și strânge multe vizualizări, dar care nu are nicio perspectivă. Nu-mi pot imagina cum ar putea Parlamentul ucrainean să voteze așa ceva”, spune Reiterovîci.
- Ucraina oferă salarii-record voluntarilor străini. Marea provocare începe după semnarea contractului
Milioane de bărbați nu și-au actualizat datele militare
Guvernul ar putea lua serios în calcul mobilizarea femeilor numai dacă Ucraina s-ar confrunta cu o „lipsă catastrofală” de persoane care pot fi chemate în armată, consideră analistul. În opinia sa, Ucraina nu a ajuns încă acolo. Se estimează că între 2,5 și 3 milioane de bărbați nu și-au actualizat datele din evidențele militare.
Autoritățile mai au și alte variante. Ar putea reevalua criteriile pentru scutirea parțială sau totală de serviciul militar ori le-ar putea permite civililor să ajute armata în posturi din spatele frontului, fără să se înroleze oficial.
Iulia Mîkîtenko, ofițer în rezervă și membră a mișcării Veteranka, nu se opune intrării femeilor în armată, dar pune sub semnul întrebării necesitatea mobilizării lor în masă.
„La începutul războiului la scară largă aveam o armată de aproape un milion de militari motivați, în care fiecare făcea cât zece. Cum a fost risipită această resursă până în punctul în care am ajuns să vorbim despre mobilizarea femeilor?”, întreabă ea.
Problema nu se reduce la numărul persoanelor disponibile pentru recrutare, susține Mîkîtenko. Eficiența armatei este afectată și de nerespectarea drepturilor militarilor, de lipsa unei comunicări clare privind obiectivele de pe câmpul de luptă, de scutirile de la mobilizare acordate din motive economice și de numărul celor care se sustrag serviciului militar.
Includerea obligatorie a femeilor în baza de recrutare nu ar rezolva aceste probleme. Ar arăta, în schimb, că armata a fost împinsă până la o limită critică.
„Dacă se va ajunge cu adevărat la mobilizarea femeilor, voi considera automat că țara noastră a pierdut”, spune Mîkîtenko.
Premieră în Europa: „Mașinile zburătoare” intră în faza producției industriale
O nouă lovitură pentru Kaja Kallas: Planul său pentru apărarea Europei, abandonat înainte de lansare
Analfabetismul funcțional a ajuns în România la circa 50%. Peste jumătate dintre elevii români nu stăpânesc matematica la nivel de bază. Ce arată testele PISA 2025
FCSB, anunț despre plecarea lui Octavian Popescu
