Decizia administrației Trump de a bloca finanțarea pentru organizațiile societății civile din Europa de Est subminează inițiativele pro-democrație și încurajează Rusia să-și intensifice controlul în regiune.
Eforturile lui Donald Trump de a dezmembra Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) – prin suspendarea celei mai mari părți a ajutorului financiar extern timp de 90 de zile în vederea revizuirii și plasarea cele mai mari părți a angajaților instituției în concediu plătit – afectează direct proiectele umanitare și de dezvoltare aflate în derulare în întreaga lume.
Consecințele vor fi deosebit de profunde în Europa, unde USAID a promis un ajutor în valoare de 17,2 miliarde de dolari în 2023, din care cea mai mare parte a revenit țărilor est-europene de la granița cu Rusia, se arată într-o analiză publicată de Politico.
Banii, echivalentul a 40% din totalul angajamentelor de ajutor ale agenției, sunt folosiți pentru a finanța proiecte, de la reforme democratice la infrastructura energetică și prevenirea bolilor.
Pentru țări precum Armenia, Georgia și Ucraina, unde umbra Rusiei este foarte întinsă, reducerea ajutorului de la Washington echivalează cu o întărire dramatică a poziției Moscovei, au avertizat analiștii.
"Înghețarea fondurilor USAID face fericite doar guvernele autoritare", a spus Richard Giragosian, directorul Centrului de Studii Regionale, organizație independentă cu sediul în Armenia.
Rusia este deja prezentă în aceste țări, arată Tinatin Akhvlediani, cercetătoare la Centrul pentru Studii de Politică Europeană, adăugând că pierderea finanțării externe nu va face decât să-i întărească influența malignă. "Kremlinul va continua să construiască această narațiune că aceste țări sunt singure, că Occidentul le abandonează, că SUA și țările occidentale nu sunt aliați puternici."
O catastrofă pentru mai multe țări
În Belarus, înghețarea ajutorului reprezintă o amenințare existențială pentru ONG-urile care s-au aflat de mult timp în vizorul regimului Lukașenko.
"S-a întâmplat atât de repede – rezultatele au fost catastrofale pentru noi", a declarat Iulia Ralko, secretarul internațional al RADA, o organizație umbrelă a grupurilor de tineri din Belarus, care funcționează în exil din 2021.
Ralko a spus că RADA a trebuit să taie salariile cu 50% și să reducă drastic proiectele educaționale care urmăresc "reducerea decalajului dintre tinerii din Belarus și cei europeni" și să contracareze încercările Minskului de "a-i îndrepta pe tineri dinspre Europa spre Rusia".
Aproximativ jumătate din bugetul pe 2025 al ONG-ului a fost acoperit din granturi USAID. "Sper că guvernul SUA se va răzgândi, pentru că nu știu cât timp putem continua să facem voluntariat astfel", a spus Ralko.
Impactul reducerilor USAID e resimțit în întreaga regiune.
Agenția a promis Europei de Est ajutoare de 16,8 miliarde de dolari în 2023. Cea mai mare parte – 16,4 miliarde de dolari – a mers către Ucraina, urmată de Moldova cu 211,5 milioane de dolari și Georgia cu 91,4 milioane de dolari.
Mare parte a ajutorului s-a îndreptat spre proiecte de consolidare a societății civile și a statului de drept și de stimulare a creșterii economice. Ajutorul de urgență a reprezentat aproape un miliard de dolari, iar aproape jumătate de miliard a fost alocat infrastructurii energetice.
Programul USAID în Europa de Est
Obligații asumate de USAID în 2023 pentru țările din Europa de Est, în dolari, pe sectoare
*date referitoare la Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Belarus
- Guvernul și societatea civilă - 14,9 miliarde
- Ajutor de urgență - 960,9 milioane
- Energie - 458,8 milioane
- Afaceri și alte servicii - 230,1 milioane
- Cheltuieli de exploatare - 61,1 milioane
- Conflict, pace și securitate - 57,2 milioane
- Agricultură - 52,6 milioane
- HIV/SIDA - 18,5 milioane
- Politica comercială și reglementări - 18,3 milioane
- Boli netransmisibile - 16,1 milioane
- Servicii medicale de bază - 16 milioane
Sursa: ForeignAssistance.gov
Deși încă nu este clar în ce proporție acest ajutor a fost deja redus, incertitudinea face deja ravagii în regiune.
În Ucraina, zeci de instituții media, precum și organizații implicate în felurite domenii, de la lupta pentru reforma judiciară până la lupta împotriva corupției și sprijinirea veteranilor de război, au fost nevoite fie să-și reducă, fie să oprească complet operațiunile. Încă nu se știe dacă programele lor vor fi reînnoite după încheierea auditului de 90 de zile impus de administrația Trump, preconizat să se încheie la jumătatea lunii aprilie.
În Armenia, USAID a promis 8,5 milioane de dolari pentru a sprijini peste 100.000 de etnici armeni care au fost strămutați forțat în urma ofensivei din Azerbaidjan din 2023.
USAID Armenia a precizat că asistența umanitară de bază nu va fi afectată deocamdată, dar o serie de alte inițiative – inclusiv programe de garantare a transparenței electorale, de consolidare a peisajului media și de îmbunătățire a infrastructurii energetice – sunt în pericol. Agenția a angajat un sprijin de 71,7 milioane de dolari în această țară în 2023.
În Georgia, partidul de guvernământ pro-rus Visul Georgian s-a grăbit să valorifice înghețarea ajutorului pentru a restrânge și mai mult operațiunile grupurilor societății civile.
"Scandalul mondial USAID… a făcut evident faptul că ar trebui să ne luăm pe deplin țara înapoi", a declarat președintele partidului, Mamuka Mdinaradze.
"Georgia este deja într-o situație tulbure, deoarece Guvernul a adoptat așa-numita lege a agenților străini, care vizează și limitează deja toate mișcările democratice, societatea civilă și mass-media liberă", a spus Akhvlediani, de la CEPS. "Tăierea fondurilor SUA pedepsește și mai mult toate mișcările democratice din țară."
Giorgi Gogua, fondatorul Project 64, un startup multimedia care furnizează jurnalism explicativ în Georgia, a declarat că fondurile USAID au reprezentat aproximativ 40% din bugetul său pe 2025. Dar acum viitorul companiei e incert.
"Acesta a fost capitalul nostru de pornire, pe care, după cum s-a dovedit, nu-l mai avem. Dacă nu putem găsi o soluție, vom fi forțați să ne oprim operațiunile, cel puțin parțial… Deocamdată nu am reușit să ne plătim personalul la sfârșitul lunii trecute", a spus Gogua.
Gogua s-a străduit să găsească noi donatori, dar, având în vedere că guvernul georgian plănuiește să adopte legi mai restrictive care ar interzice cu totul finanțarea străină pentru mass-media, e puțin probabil ca aceste fluxuri de numerar să se materializeze.
Acest lucru ar afecta puternic instituțiile media independente, în special mass-media online care se luptă să-și comercializeze munca, din cauza pieței mici și care se bazează aproape în întregime pe numerar străin pentru a funcționa.
"În acest moment, nu ne așteptăm ca finanțarea USAID să continue. Vorbim cu donatorii europeni pentru a ne ajuta cu finanțare de urgență și pentru a umple golul financiar", a adăugat Giorgi Gogua.
Un gol pe care UE nu-l poate umple
UE trebuie să intervină și să umple vidul oferind finanțare pentru societatea civilă și pentru grupurile umanitare, a susținut Giragosian, menționând în același timp că Bruxelles-ul "este renumit pentru că se mișcă foarte lent, este foarte birocratic".
UE reprezintă deja un important furnizor de ajutor în regiune. În 2023, țările membre ale blocului au plătit 19,6 miliarde de euro către șase state din vecinătatea estică - Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Moldova, Belarus și Armenia - fie la nivel bilateral, fie prin intermediul instituțiilor UE.
Totuși, înlocuirea finanțării americane ar necesita expedierea mai multor milioane într-o regiune în care influența Europei a scăzut în ultimii ani.
Asistența pentru dezvoltare acordată de Bruxelles celor mai multe țări din regiune – cu excepția Ucrainei și a Moldovei – a scăzut între 2019 și 2023, parțial din cauza legislației interne care vizează reducerea activităților care ar putea promova sentimentele pro-UE.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Guillaume Mercier, a declarat că Executivul UE urmărește "îndeaproape" criza USAID și că va aștepta până când va exista "claritate cu privire la amploarea și concentrarea asupra USAID", înainte de a evalua "orice impact potențial asupra obiectivelor noastre".
Mercier a subliniat că UE este deja un "donator principal", dar a adăugat că "toată lumea din comunitatea internațională trebuie să-și asume responsabilitatea". "UE nu poate umple acest gol [de finanțare] lăsat de alții", a spus el.
Sunt însă voci care avertizează că e în interesul securității Bruxelles-ului să se asigure că grupurile societății civile nu se prăbușesc.
"Dacă Uniunea Europeană nu susține cauza și nu lucrează prin mecanisme mai durabile pentru parteneriat… nu va putea să-și atingă propriile obiective", a declarat Katerina Hadzi-Miceva Evans, director executiv al Centrului European pentru Dreptul Non-profit Stichting, un ONG cu sediul la Haga care lucrează cu organizațiile societății civile.
"Este cu adevărat important ca Uniunea Europeană să gândească foarte strategic – cine sunt partenerii noștri, cu cine susținem cauza și cum putem oferi stabilitate și securitate și pentru ei” a spus Hadzi-Miceva Evans.
Akhvlediani, de la CEPS, este de acord că e în interesul UE să colmați golurile lăsate de retragerea Statelor Unite. "Dacă UE aspiră să fie un actor geopolitic care se angajează în procesul său de extindere, atunci trebuie să accelereze. În caz contrar, este în joc credibilitatea sa", a spus ea.
T.D.