Doar reprezentanții USR, AUR, POT și SOS în BEC au fost în favoarea admiterii candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențialele din luna mai. Decizia de respingere a candidaturii nu conține însă argumente clare.
Sub presiunea străzii, cei cinci judecători ai Înaltei Curți care fac parte din Biroul Electoral Central (BEC), reprezentanții partidelor tradiționale, PSD, PNL, UDMR și cei doi șefi ai Autorității Electorale Permanente au votat împotriva acceptării candidaturii extremistului Călin Georgescu.
Decizia Biroului Electoral Central (BEC) conține o argumentație întortocheată, bazată pe hotărârile de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut și de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională (CCR). Astfel, îndeplinirea celorlalte condiții pentru înregistrarea candidaturii au fost considerate „irelevante”.
Decizia poate fi contestată la Curtea Constituțională (CCR) în termen de 24 de ore. Înainte ca Georgescu să depună această contestație, susținătorii acestuia au devenit agresivi, au răsturnat noaptea trecută o mașină a televiziunii Digi24, au desprins pietrele din caldarâm și au atacat jandarmii, care la rândul lor au ripostat cu gaze lacrimogene.
Liderul AUR, George Simion, a acuzat „o lovitură de stat”, iar Călin Georgescu a spus că ar fi vorba despre „o altă lovitură directă în inima democrației”. „E o nebunie”, a scris și consilierul special al președintelui american, Elon Musk.
Respingerea candidaturii lui Călin Georgescu vine și după ce vicepreședintele Statelor Unite a criticat anularea primului tur al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024 pe baza unor „probe subțiri” și a unor presiuni venite din partea altor state europene.
Pe de altă parte, Comisia de la Veneția, într-un raport de urgență făcut la sfârșitul lunii ianuarie, susține că un candidat poate fi invalidat doar dacă este condamnat penal. Deocamdată însă procurorii par să se fi împotmolit în niște probe butaforice, în care există un general de peste o sută de ani și un site care a fost permanent public și care propune schimbarea numelui țării.
Mercenarul Horațiu Potra, în schimb, a fost lăsat să plece din țară, cu toate că legătura dintre el și Călin Georgescu fusese făcută cumva încă din decembrie. Oricum, Potra a transmis noaptea trecută un mesaj de incitare la violență, prin care le-a cerut celor din grupul lui să meargă la București înarmați cu bâte și furci pentru a opri „lovitura de stat globalistă”.
Ancheta juridică împotriva lui Călin Georgescu a început târziu și merge greu, iar respingerea candidaturii sale nu are motive serioase. Susținătorii activi ai extremistului vor deveni și mai nervoși, iar cei pasivi vor găsi noi motive să rămână în tabăra radicală și să susțină un alt candidat care are profilul lui Georgescu și care, eventual, face promisiuni mai realiste.
Dacă Justiția și-ar fi făcut treaba din timp, Georgescu nu mai ajungea candidat, iar autoritățile electorale nu erau nevoite să inventeze motive pentru scoaterea lui din cursă. Acum, România e în situația în care absența statului de drept duce la încălcarea regulilor democratice.
Dacă Georgescu a pregătit anul trecut cu adevărat o lovitură de stat, în care erau implicați mercenari cu arme grele, fonduri rusești pentru manipularea populației și agenți trimiși de Moscova pentru supravegherea întregii operații, de ce autoritățile române nu au dezvăluit ce se întâmplă? De ce dosarul lui de admirator al legionarilor și de negaționist al Holocaustului a fost închis în urmă cu trei ani? De ce a fost lăsat să-și facă o armată de mercenari?
Invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu îl transformă într-un nedreptățit al sistemului, într-un erou care se luptă cu tenebrele birocrației, într-o victimă a politicienilor tradiționali cărora le-ar fi frică să intre în competiție cu el. Pe cine ajută invalidarea lui? Pe următorul extremist care intră în joc și care va colecta toate nemulțumirile și întreaga revoltă a susținătorilor lui Georgescu.
Sabina Fati