Teza că Nicușor Dan proiectează o strategie de recuperare a unei părți din electoratul care a avut la ultimele scrutine opțiuni de validare a partidelor și candidaților de sorginte extremistă a fost enunțată chiar de președinte.
Atunci când a decis să atace la CCR, apoi să întoarcă în Parlament legea care, printre alte curente extremiste, incriminează și legionarismul, președintele a vorbit despre nevoia de reunificare a societății românești, care ar fi polarizată profund.
Formulându-și argumentele în acest context, președintele a dat de înțeles că polarizarea majoră ar fi în jurul valorilor, promisiunilor, ideilor pe care le pune în circulație curentul extremist românesc, căruia i-a dat formă politică un candidat format în laboratoarele ceaușismului târziu, unde mixul legionaro-securist nu era oximoronic.
“Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, a arătat președintele, în argumentația prin care întoarce din drum legea prin care și promovarea simbolurilor de tip legionar era sancționată.
Totodată, președintele a acuzat neclaritatea legii, prin aceea că pune la comun toate gesturile legionarilor din perioada comunistă, chiar și acolo unde era vorba despre rezistență anti-comunistă.
- E o insultă să-i pui pe acești indivizi legionari, antisemiți, în aceeași barcă cu Maniu. Unde a greșit președintele - Interviu video
- CCR îi dă o lecție lui Nicușor Dan. Gândirea matematică învinsă de cea juridică
Nu e cazul să reluăm dezbaterea, istoricii s-au pronunțat asupra slăbiciunii argumentelor președintelui și, mai mult, asupra validării ambiguității extrem de perfide care există în jurul unei echivalări intenționate, mai întâi de Securitate, apoi de moștenitorii ei postdecembriști, care urmăreau impunerea unor narațiuni manipulate despre trecut, între legionarismul anti-comunist și rezistența anti-comunistă, în cele mai multe cazuri de sorginte democratică și fără legături cu ideologia criminală, antisemită, xenofibă și anti-democratică a Mișcării Legionare. E suficientă aici clarificarea pe care o face istoricul Dorin Dobrincu:
“Cine a avut interesul să pună semnul egal între rezistența armată anticomunistă și legionari?
În primul rând a făcut asta Securitatea, în general propaganda comunistă, vehiculată de unii, din interes sau din ignoranță, și după 1989. Ca fasciști autohtoni, cu istoria lor violentă, inclusiv cu ieșirea lor din prima scenă politică încă din 1941, dar și cu rămânerea alături de naziști până în 1945, legionarii puteau fi decredibilizați și în interior, și în afară în condițiile de după Al Doilea Război Mondial. De aceea, participarea legionarilor la rezistența anticomunistă putea fi dusă în registrul „ultimelor zvârcoliri ale fascismului”.
După consumarea fenomenului, au încercat să susțină teza rezistenței armate anticomuniste exclusiv sau preponderent ca o rezistență legionară chiar foștii legionarii sau adepții lor de dată mai recentă.
Aceștia o făceau în încercarea de a-și crește capitalul simbolic, de a acoperi istoria de violență din perioada interbelică și din anii 1940-1941, așadar ca o bătălie pentru memorie, inclusiv pentru un viitor ideologic și politic”.
Mistificările sunt însă atât de profunde, încât deja fac parte dintr-un imaginar colectiv care nu poate fi corectat prin definiții de dicționar, ci printr-un efort al instituțiilor de stat care să recupereze adevărurile istorice.
În acest context al anunțului prezidențial de reunificare a societății românești care se află într-o stare de polarizare acută se înscrie și gestul președintelui de a participa la o slujbă religioasă de Ziua Marinei, nu la Constanța, într-un cadru solemn. Decriptarea gestului e în același registru al reapropierii de societate, după cum a anunțat ministrul Apărării:
“Domnul preşedinte m-a anunţat ca nu o să vină la Ziua Marinei azi, e într-o perioadă de concedii, e în ţară, va fi alături de români în altă parte, veţi vedea pe parcursul zilei de azi. E decizia dânsului, pe care o respect”.
Biserica aleasă de Nicușor Dan este una la care, anual, se întrunesc și membrii unei fundații pe care istoricul Dorin Dobrincu o așază în rândul celor legionare, dar și una la ale cărei slujbe președintele spune că a mers încă din copilărie, cu familia. Tocmai de aceea, președintele ar trebui să se poziționeze fără rest, clar moral, față de această ambiguitate care pervertește memoria anti-comunistă.
Dar pelerinajul prezidențial a continuat și weekend-ul l-a prins la chilia lui Arsenie Boca, întâmpinat cu pâine și sare, în timp ce istoria mare se precipita la granița României, unde Ucraina încă rezistă pe un front tot mai agresiv, cu o Rusie tot mai violentă în războiul hibrid în care Republica Moldova, dar și România au devenit teren de luptă.
Președintele a participat, online, la întrunirea membrilor Coaliției de voință, însă experții în securitate și geopolitică au arătat în ultimul an că prezența României pe această agendă regională și europeană de securitate are toate datele să fie mult mai puternică și voluntară. România are tot potențialul de a-și asuma un rol mai puternic pe acest flanc al Estului, ce i-a lipsit în mandatele Iohannis/Ciolacu a fost tocmai voința politică și claritatea morală, dacă ne uităm la cochetăriile Ciolacu – Ceban, de pildă.
Totuși, pentru importanța geo-strategică pe care o atribuim României, comunicarea doar pe TikTok și în general online, într-un astfel de moment în care România se și poziționează sau este poziționată la masa puterilor europene, este cel puțin precară.
Așadar, avem două mari articulații de context:
- una ține de istoria mare – amenințarea pe care o pune Rusia și atenuarea celui mai mare pericol, pentru că Ucraina încă rezistă
- și alta de istoria locală – pericolul partidelor și liderilor extremiști, care, pe fondul unor complicități ale partidelor mainstream, directe sau prin inacțiune, au convins aproape jumătate din electorat, la cele mai recente scrutine.
Astfel privite lucrurile, pune președintele Nicușor Dan în aplicare o strategie de reunificare a electoratului, mergând pe terenul adjudecat și manipulat de Călin Georgescu și ai lui?
Vrea președintele să disloce o parte din acest electorat sedus de extremiști? Şi, mai ales, este asocierea cu aceste figuri mitologizate, cum este cea a lui Arsenie Boca, o soluție eficientă?
Într-unul dintre interviurile cu Cosmin Popa, acesta sugera că soluția este, dimpotrivă, întărirea părții pro-europene, democratice și angajate civic din societate, prin instituții şi politici care să o facă mai puternică și mai rezilientă.