Doi ucraineni, cel mai probabil recrutați de serviciile secrete ale Kremlinului în teritoriile ocupate din estul țării vecine, au călătorit dinspre Polonia spre România cu scopul de a ataca sediul Nova Post din București, o companie ucraineană de servicii poștale.
Filiala Nova Post funcționează în țara noastră de doi ani și se adresează în special refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul României, care au nevoie să trimită sau să primească pachete în condițiile dificile provocate de atacurile Rusiei asupra Ucrainei.
Compania s-a extins în mai multe state europene din același motiv, pentru a acoperi nevoia de comunicare și transfer logistic în rândul ucrainenilor refugiați.
“Nova Post Europe oferă o gamă completă de servicii logistice atât persoanelor fizice, cât și pentru afaceri între UE și Ucraina… Compania a lansat reprezentanțe deja în 13 țări europene – Polonia, Lituania, Cehia, Germania, România, Republica Moldova, Slovacia, Estonia, Letonia, Ungaria, Italia, Spania și Regatul Unit. În Europa, are o rețea dezvoltată pentru clienți: propriul serviciu de curierat, precum și peste 35.500 de puncte de servire, dintre care 93 sunt sucursale Nova Post”, se arată pe site-ul companiei.
Atacul pregătit în România urma să fie realizat prin trimiterea unor colete care conțineau substanțe incendiare, iar riscul principal era ca sediul Nova Post, aflat la parterul unui bloc de locuințe, să sară în aer și să provoace un incendiu de proporții în București.
Colaborarea, cheia succesului
SRI a transmis un comunicat în care arată că operațiunea a fost dejucată printr-o colaborare cu DIICOT, structuri din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, precum și cu sprijinul serviciilor de informații din Polonia.
Din comunicatul SRI reiese și un nou tip de acțiune a serviciilor secrete în ce privește respingerea și descurajarea acțiunilor Rusiei.
Serviciul Român de Informații, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum și cu servicii partenere externe, a prevenit comiterea unei noi operațiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea a doi cetățeni ucraineni, aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul București.
SRI, comunicat oficial
În primul rând, se observă o cooperare între serviciile secrete din țară, lucru destul de rar. Până de curând exista o acțiune comună doar între SRI, pe zona operativă, și DIICOT, pe zona de aplicare a legii.
În cazul Nova Post apare și o colaborare cu agențiile de informații ale Ministerului de Interne și Ministerului Apărării.
În al doilea rând, se observă o colaborare regională a serviciilor secrete, făcută publică. Ea apare atât în cazul tentativei de atentat asupra companiei ucrainene Nova Post, cât și în cazul reținerii lui Alexandru Bălan, fost ofițer SIS Moldova, cu cetățenie română, investigat pentru trădare în favoarea Rusiei.
“Activitatea specifică derulată de SRI în această cauză a fost una complexă și a fost realizată în cooperare cu serviciile de informații partenere din Cehia, Polonia și Ungaria, în etapa finală a investigației beneficiind și de sprijinul serviciului de informații din Republica Moldova”, a anunțat SRI, printr-un comunicat, la începutul lunii septembrie.
Din zona digitală în cea reală
În ultimele săptămâni au avut loc mai multe incidente care indică intensificarea războiului hibrid dus de Federația Rusă. Au fost înregistrate pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei și al României, iar, la scurt timp după această dublă violare a spațiului aerian NATO, de pe un vas aparținând așa-numitei “flote fantomă” a Rusiei – rețea prin care Moscova transportă ilegal țiței pentru a-l vinde pe piața neagră – au fost lansate drone care au survolat aeroporturi din Danemarca și Germania, provocând perturbări în traficul aerian civil.
Trecem printr-o perioadă în care intensitatea acestor acțiuni crește vizibil, Rusia mutând o parte a războiului hibrid din zona de propagandă și atacuri cibernetice înspre operațiuni fizice, mult mai agresive, cu potențial letal, pe teritoriul statelor NATO.
Acest tip de operațiuni – precum cele din Polonia, România, Germania, Franța și alte state europene – urmăresc provocarea de distrugeri materiale și, în anumite cazuri, pot duce la pierderi de vieți omenești.
Rusia, pierderi militare uriașe
Escaladarea poate fi explicată prin situația militară dificilă în care se află Rusia. Potrivit unor evaluări ale experților militari, ofensiva rusă din vara acestui an – care a vizat câștiguri teritoriale în estul și sudul Ucrainei, inclusiv desfășurarea unor lupte intense în zona orașului Pokrovsk – s-a dovedit un eșec.
Moscova nu a obținut câștiguri teritoriale semnificative, în schimb, pierderile de vieți omenești sunt uriașe, fiind vorba de mii de soldați uciși sau scoși din luptă în fiecare zi.
Estimările arată că Rusia a pierdut în lupte aproape 300.000 de militari în primele opt luni ale anului, conform unor date secrete de la Kremlin, ajunse în spațiul public.
În paralel, Ucraina desfășoară atacuri repetate împotriva infrastructurii energetice ruse – rafinării, depozite și conducte de transport ale petrolului și gazelor –, provocând pagube masive economiei ruse.
Sunt raportate cozi la benzinării, regiuni care rămân fără motorină și benzină, creșteri de prețuri la combustibil și inclusiv probleme în alimentarea cu energie electrică în anumite localități.
Toate acestea afectează capacitatea Rusiei de a-și finanța efortul de război, bazat în mare parte pe exporturile de resurse energetice către piețe precum China și India.
Europa, inamicul
În acest context apare clar necesitatea Rusiei de a deschide noi fronturi, prin sabotaj, într-o încercare de a destabiliza state europene și de a crea panică în rândul populației.
Scopul final este slăbirea solidarității europene și întreruperea sprijinului acordat Ucrainei. Moscova mizează pe proliferarea curentelor de opinie care cer oprirea implicării europene în sprijinul Ucrainei, folosindu-se de frică, oboseală publică și de efectul psihologic al unor atacuri sau tentative de atac.
Din mesajele transmise de instituțiile românești și partenere rezultă că există în prezent un efort coordonat pentru identificarea și neutralizarea acestor operațiuni, bazat pe schimb rapid de informații și cooperare între servicii de informații din Europa.
Rusia încearcă, totodată, să își construiască imaginea unui stat aflat în confruntare directă cu întreaga Europă și cu întregul Occident. Moscova nu mai urmărește neapărat câștiguri militare rapide, ci crearea unei stări de criză prelungită în care țările Uniunii Europene să se teamă și să își schimbe prioritățile politice interne. Dacă sprijinul european pentru Ucraina ar slăbi, consecințele ar fi majore: Rusia și-ar consolida pozițiile în teritoriile ocupate și ar putea extinde conflictul, declanșând noi crize.
Pentru Vladimir Putin, continuarea războiului a devenit o condiție a supraviețuirii politice. O retragere ar duce la pierderea puterii, întrucât societatea rusă ar resimți imediat costurile uriașe ale conflictului: peste un milion de militari morți, dispăruți sau răniți pe parcursul conflictului, o economie transformată într-o economie de război, probleme sociale masive și un sistem de sănătate suprasolicitat.
Ieșirea din logica militară ar deschide calea unor tensiuni interne și a unei opoziții politice care, în prezent, este ținută sub control prin represiune. Din acest motiv, Kremlinul mizează pe escaladare externă, presiune și intimidare, și nu pe dezescaladare.