Marți, 5 mai, puțin după ora 18.00, președintele a reacționat la decizia Parlamentului abia după ce birourile politice ale PNL și USR au decis că nu vor iniția negocieri cu PSD pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
“Înțeleg așteptările românilor legate de funcționarea statului și, mai ales, de corupție. Înțeleg așteptările românilor legate de viața de zi cu zi. Și o să le am, evident, în vedere în discuțiile pe care o să le am cu partidele pentru formarea unui nou guvern”, a spus președintele Nicușor Dan.
“Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate. Și subliniez: la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm vom trece prin asta”, a mai adăugat șeful statului.
Trebuie precizat că Nicușor Dan este marele perdant al actualei crize politice. Susținerea publică pentru șeful statului s-a prăbușit la un an de mandat, fiind considerat principalul responsabil pentru demiterea lui Ilie Bolojan. Președintele e suspectat de mașinațiuni cu PSD în spatele ușilor închise, conform unor surse politice citate de Hotnews.
Din declarația șefului statului, oricum ar fi privită, reiese că va cere alianței PNL-USR să formeze o majoritate în Parlament pentru un guvern reformist, anticorupție și pro-european.
Totuși, poziția președintelui trebuie luată cu multă sare și piper.
În urmă cu două săptămâni, domnia sa a mai anunțat că “PSD și PNL sunt condamnate să guverneze împreună”.
Dar dacă interpretăm în sens strict cuvintele șefului statului, înseamnă că acesta îl va desemna, mai devreme sau mai târziu, din nou pe Ilie Bolojan sau pe o persoană susținută de acesta pentru a forma o nouă majoritate parlamentară.
Totul sau nimic
Conform unei decizii a CCR din perioada lui Valer Dorneanu, care a rescris Constituția pentru PSD, președintele nu poate numi același prim-ministru în situația în care guvernul său a fost demis prin moțiune de cenzură decât dacă se schimbă componența politică a Executivului.
Cum PSD a plecat din coaliția de guvernare, Nicușor Dan are argumente constituționale pentru a-l desemna din nou pe Ilie Bolojan. Dar e o situație puțin probabilă. Cel puțin, nu din prima.
Mai degrabă, cele două partide, PNL și USR, vor propune un nume negociat, pe cineva din categoria “Diana Buzoianu, Oana Gheorghiu”, iar abia la a doua tură se poate ajunge din nou la fostul premier, parlamentarii fiind mai tentați să voteze pentru un astfel de Executiv, apropiindu-se spectrul alegerilor anticipate.
Guvernul a fost demis astăzi de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România e un stat stabil, instituțiile statului funcționează și țara are o direcție pe care și-o urmează.
Nicușor Dan, președintele României, declarație după votarea moțiunii de cenzură
La momentul declarațiilor făcute de Nicușor Dan, președintele României știa că Ilie Bolojan va juca totul sau nimic, având o susținere publică uriașă și devenind, peste noapte, cel mai popular politician din țară, conform măsurătorilor realizate de INSCOP.
De asemenea, șeful statului fusese informat și că USR a decis să nu mai intre în negocieri cu PSD.
PSD a căzut între scaune
Interpretând declarația șefului statului, obiectivul declarat al acestuia e să sprijine formarea unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR și minorități naționale.
Chiar dacă planul nu va reuși, doar pentru că se pleacă de la o astfel de premisă, se poate spune că PSD a căzut între scaune.
Vor urma negocieri lungi, posibil să se meargă din nou în Parlament, acolo unde social-democrații vor fi obligați să se asocieze iar cu AUR și să respingă un guvern minoritar PNL-USR.
Dacă vor avea voturile, va urma o nouă sesiune de negocieri și, posibil, o nouă desemnare, tot pe aceeași formulă politică.
În tot acest timp, va fi rândul lui Ilie Bolojan să fie atât la putere, cât și în opoziție, exact cum a fost PSD în ultimele luni, adică în poziția de premier, cu puteri limitate, dar și liderul noii coaliții anti-PSD, având posibilitatea să strângă muniție împotriva social-democraților, în timp ce aceștia vor fi departe de culoarele puterii.
Jurământ în fața președintelui
Și mai e ceva, în tot acest timp, partidele s-au angajat în fața președintelui să asigure majorități în Parlament ca să treacă legile necesare pentru atragerea fondurilor din PNRR și accesul la programul SAFE de înzestrare a armatei.
“Există consens al partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari ale României. Există consens pe direcția pro-occidentală. Există un consens privind aderarea la OCDE. Există consens privind execuția bugetului pe 2026, deci și privind ținta de buget pe 2026 și țintele de buget pe anii următori”, a declarat Nicușor Dan, la câteva ore după votarea moțiunii de cenzură.
“Există consens pe programele SAFE și PNRR. Există un consens asupra etapelor următoare ale acestor programe. 31 mai - încheierea contractelor pe SAFE, 31 mai - ultimele ajustări pe proiectele de pe PNRR și 31 august - finalizarea PNRR”, a mai adăugat președintele.
Întregul raționament de mai sus se bazează exclusiv pe declarația lui Nicușor Dan, obligat să susțină alianța PNL-USR pentru a nu deveni irelevant politic și izolat la Palatul Cotroceni.
Dacă evenimentele viitoare vor confirma această strategie a președintelui, înseamnă că PSD a citit greșit mișcările și interacțiunile politice, găsindu-se într-o situație critică și fiind obligat să joace alături de AUR în Opoziție.
Asta va însemna, destul de rapid, o schimbare a lui Sorin Grindeanu, dar și o posibilă diluare a social-democraților în mișcarea extremist-populistă, formându-se astfel două blocuri politice mari, cel liberal-progresist și cel conservator-extremist.
