Tensiunea dintre PNL și USR-PLUS este la cote foarte mari, nu numai în jurul subiectului Vlad Voiculescu, dar acesta a concentrat acum întreaga energie negativă.
Surse din ambele partide admit că în acest moment se consideră reciproc un adversar mai periculos decât însuși PSD. În ședințele PNL demult nu se mai discută decât aproape numai despre relația deficitară cu USR –PLUS.
Ultimele zile au adus o escaladare fără precedent:
–plângerea penală făcută de Corpul de Control al premierului Citu pentru accesarea nelegală a RENV, urmata de
-solicitarea nervoasă a USR-PLUS de desecretizare a minutei ședinței de guvern în care s-a discutat despre centrele speciale de vaccinare,
-criza Foișor al carei decont politic e foarte mare,
-situația fară precedent în care premierul și un ministru, al Sănătății, au făcut declarații publice concomitent cu un mesaj de haos, dacă nu chiar de concurență sau sfidare.
Liberalii cer capul ministrului Sănătății, câțiva chiar public, USR-PLUS transmite pe surse că demiterea lui Vlad Voiculescu ar însemna ruperea coaliției. Așa să fie?
Deocamdată dl Cîţu încearcă să transmită mesaje codate care pot fi interpretate în orice fel, notă proastă pentru un premier care nu ar trebui să vobeasca de după corcoduș.
Remanierea ”este o decizie a premierului. Iar deciziile acestea nu se discută (înainte – n.red.). Se vor anunța”. Poate fi la adresa ministrului, dar și la adresa liberalilor care cer remanierea.
“Este un lucru pe care l-am cerut de la toţi miniştrii: transparenţă, coerenţă, profesionalism. Aşa cum fiecare contribuabil are legătură cu Ministerul Finanţelor sau aşa cum fiecare elev are legătură cu Ministerul Educaţiei, şi fiecare pacient din România are legătură cu Ministerul Sănătăţii. Referitor la situația de la Spitalul Foișor: este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare în România.”. Onoarea cui, a ministrului, a directorului, a lui Raed Arafat?
Ceea ce a declanșat alte atacuri ale USR-PLUS la premier atât de la deputatul Ionut Moșteanu, cât și de la Liviu Iolu.
Dl Cîţu este prins într-o menghină.
Pe de-o parte, are în față, în câteva luni, un congres de care depinde soarta lui politică. Și așa are probleme de comunicare cu filialele liberale, cărora nu le prea răspunde la telefon și nu le-a numit toți secretarii de stat. Tabăra lui politică se reduce la fam Gorghiu – Isar și Dan Vâlceanu.
Raportarea la USR-PLUS este testul lui de autoritate. Dacă nu dă satisfacție partidului, dacă nu proiectează imaginea de lider și le accentuează frustrarea de a fi dominați într-o guvernare în care sunt majoritari, dacă permite să fie sfidat de un ministru, nu are nicio șansă. Și cu cât dl Cîţu e mai slab, cu atât dl Orban e mai puternic.
Pe de altă parte, evident că fără USR-PLUS guvernarea nu are cum să continue și ceea ce ar urma ar fi un guvern minoritar susținut de PSD sau chiar o alianță cu PSD. Pentru ambele situații, premierul Cîţu nu ar fi o soluție viabilă de premier.
Dar aici începe micul spațiu de joc pe care dl Cîţu îl mai are.
Pe de-o parte, liberalii și-ar dori să scape ieri, dacă se poate, de USR-PLUS, dar nu privesc cu relaxare dependența de PSD. Au mai trăit-o în timpul guvernării Tăriceanu și știu ce preț e de plătit. În fiecare luni dimineața, pesedistii veneau la Guvern cu lista de pretenții.
De partea cealaltă, nu sunt deloc sigură că liderii USR-PLUS și o bună parte din USR ar ieși de la guvernare pentru ministrul Voiculescu. Nu este exact cel mai iubit dintre pământeni.
Să nu uităm că, recent, dl ministru l-a înfruntat chiar pe Dan Barna care i-a cerut clarificări în privința declarațiilor împotriva restricțiilor ale consilierului sau, Ștefan Voinea.
În plus, greu de crezut că pluseriștii ar fi dispuși ca brusc să își scoată toți oamenii de unde numai ce i-au pus doar de dragul lui Vlad Voiculescu.
Întrebat la TV dacă demiterea lui VV ar însemna finalul coaliției, deputatul USR Adrian Wiener a spus clar: nu, responsabilitatea gestionării crizei este mai importantă.
De remarcat și că, după aluziile pe Facebook ale dlui Cîţu, atacurile nu au venit de la liderii USR-PLUS în mod direct, ci de la locotenenții lor.
Dar USR-PLUS nu își poate permite să asume mandatul lui Vlad Voiculescu ca pe un eșec, nu poate să admită că primul ministru înlocuit să fie unul de-al lor și nu mă îndoiesc că se tem de armata de Facebook extrem de organizată și disciplinată a dlui Voiculescu, gata sa linșeze pe oricine îi atacă idolul.
Sigur că soluția salvatoare pentru toți ar fi demisia ministrului, care însă nu cred că este o opțiune probabilă.
O soluție mai credibilă de detensionare, măcar temporară, ar fi că dl Cîţu să devanseze evaluarea miniștrilor, promisă la 6 luni, și să facă o ajustare egală și la PNL, și la USR-PLUS.
Atât doar că în PNL remanierea trebuie să țină cont de echilibrul fragil realizat cu mari tensiuni la formarea Guvernului. Dacă va vrea să-l schimbe, de exemplu, pe dl Bode, extrem de slab, va sari în sus Ardealul pe care dl Cîţu se bazează la Congres.
Dar a continua cu această confruntare oricum nu poate decât să ducă în gard căruță. Premierul se decredibilizează galopant, guvernarea e o tragicomedie fără autoritate și fiecare se simte pe cont propriu.
În aceste condiții, cel care a făcut-o, ar trebui să o și rezolve. Dl Cîţu a fost pus în fruntea unei coaliții imposibile de către președintele Iohannis. Ar fi de datoria domniei sale să tranșeze această criză cu efecte foarte grave asupra evoluției României. Dl Iohannis trebuie să taie cumva coada pisicii, într-un fel sau altul, și să repună căruță pe drum.
Citeşte şi alte texte semnate de Ioana Ene Dogioiu
Vezi şi analiza Magdei Grădinaru asupra crizei Foişor: