La dezbaterea de marți seară din Parlamentul European reunit la Strasbourg, am putut observa cum europarlamentarii bulgari au vorbit despre nedreptatea de a ține România și Bulgaria la ușa Schengen, în vreme ce discursul dominant al eurodeputaților români a privit dreptul României de a fi în Schengen.
O diferență care nu e deloc de nuanță, ci care definește strategia anunțată de ministrul de Interne Bode înainte de a intra în Consiliul JAI: vom face orice compromis pentru a intra în Schengen.
Este decuplarea de Bulgaria, despre care a vorbit inclusiv comisarul european Adina Vălean într-un interviu acordat Spotmedia.ro chiar la Strasbourg, un astfel de compromis sau mai degrabă o poziționare care ne vulnerabilizează suplimentar?
Scenariul decuplării României și Bulgariei în dosarul Schengen a fost alimentat de Olanda, care și-a anunțat decizia de a bloca doar intrarea Bulgariei în Schengen, nu și a României. Votul însă a fost împotriva ambelor țări, pentru că, așa cum Mark Rutte știa fără îndoială, dosarul era comun. Votul bate declarația de susținere și simpatie, așa că împotriva României au votat aceleași două state care blochează Bulgaria: Austria și Olanda.
Totuși, politicienii români, de la cei din țară până la cei din Parlamentul European, preferă să decupeze și să se refere strict la votul abuziv al Austriei și la dreptul României de a fi în Schengen, de vreme ce mult menționatele criterii tehnice au fost îndeplinite.
Iată ce spune comisarul pentru Transporturi Adina Vălean, în interviul pentru Spotmedia:
„Există o diferență de pregătire și de acceptabilitate vizavi de România și Bulgaria. Cu alte cuvinte, România era mai pregătită.
A existat și această dilemă a bunei vecinătăți versus separare. Noi am intrat împreună în Uniunea Europeană, am avut un parcurs de bună vecinătate, similar, în ceea ce privește integrarea europeană.
Bulgaria este însă într-o situație politică instabilă de ceva vreme, care continuă, nici măcar nu se știe dacă vor avea alegeri din nou. Vreau să spun că, în acest moment, mie mi s-a părut evident că acceptabilitatea față de Bulgaria este mai redusă. A influențat poate și acest pachet, România-Bulgaria, faptul că a trebuit să fim văzuți împreună.
Ce avem de făcut în continuare este să continuăm să insistăm, trebuie să pregătim lucrurile un pic mai bine, poate chiar să ajungem la separarea de Bulgaria. Până la urmă, cred că am trecut de la adolescență la maturitate, ca membri ai Uniunii Europene. Şi nu trebuie să fim priviți tot timpul la pachet cu cineva”.
Cât de corectă și mai ales eficientă este opțiunea României pentru decuplarea de Bulgaria?
În esență, Austria și Olanda blochează Bulgaria din aceleași motive pe care România le-a denunțat ca fiind greșite, de politică internă și reflectând dubla măsură, care acum se vede în toată forța: Austria și Olanda au dat undă verde Croației, dar nu și celorlalte două state, pentru care instituțiile UE au recomandat aderarea la Schengen de 11 ani, deci mult înainte ca Croația să depună cererea.
Dacă scenariul decuplării, deși aproape imposibil tehnic și ca efort logistic, ar fi pus pe masa unui viitor JAI, va accepta România ca Bulgaria să rămână blocată, din rațiuni pe care Bucureștiul le-a denunțat până acum? La fel ca România, Bulgaria are rapoarte pozitive de la Parlamentul European și de la Comisia Europeană și nu mai are MCV-ul care să poată fi folosit ca argument.
„Este adevărat, dar dincolo de rapoarte, care sunt de natură tehnică, rămâne conjunctura politică și geopolitică. Noi știm că nu este corect, de fapt, înțeleg că este chiar ilegal din punct de vedere al legislației europene să nu primești în Schengen țări care au obligația de a intra în Schengen. E un paradox. Dar aș prefera să fim judecați individual și să ne putem susține cazurile pe persoană proprie”, spune comisarul Vălean.
Bulgaria însă se raportează complet diferit la dosarul Schengen și amintește de fiecare dată că în culpă sunt aici și Olanda, și Austria, iar dubla măsură privește în egală măsură Bucureștiul și Sofia.
„Respingerea României și Bulgariei a fost la pachet. Prin urmare, decuplarea este exclusă acum. Zvonurile despre o potențială decuplare cred că au fost direcționate pentru a crea o fisură în unitatea celor două țări.
Decuplarea este dificilă, deoarece nu poate avea loc fără modificarea deciziilor și a textelor obligatorii din punct de vedere juridic. Acestea din urmă ar întârzia mai mult întregul proces și ar fi un motiv suplimentar de tensiune, în perioada premergătoare aderării, pe tot parcursul anului 2023.
Cu sau fără decuplare, vor exista consecințe pentru întreaga UE.
Unele dintre aceste consecințe sunt foarte neașteptate. În 13 decembrie, Grupul de Monitorizare a Coeziunii din PPE a organizat un eveniment privind investițiile de succes ale UE în mobilitatea și infrastructura urbană. O concluzie cheie este că până și cele mai scumpe proiecte de infrastructură de transport din această parte a UE vor avea de suferit din cauza faptului că cele două țări se află în afara spațiului Schengen.
Efectele pozitive proiectelor majore de infrastructură ale UE vor fi mult îngreunate de blocajele administrative legate de controalele la frontierele non-Schengen.
Pe de o parte, UE construiește autostrăzi și căi ferate mai rapide. Pe de altă parte, încetinește circulația persoanelor, bunurilor și serviciilor, prin respingerea României și Bulgariei. Mâinii stângi nu-i pasă ce face mâna dreaptă. Aceasta este acum starea de fapt a politicilor UE?”, spune eurodeputatul bulgar Andrey Novakov (PPE), într-un interviu acordat Spotmedia.ro tot în timpul plenarei de la Strasbourg.
O diferență face eurodeputatul Siegfried Mureșan, care, întrebat de Spotmedia dacă poziționarea României pro-decuplare ar putea fi benefică, a spus că România nu își dorește această decuplare.
"Guvernul Olandei a fost corect în raport cu România, în ultimele săptămâni Olanda a transmis clar României ce are nevoie pentru a se poziționa favorabil. Atât în ceea ce privește evaluarea Comisiei Europene privind nivelul nostru de pregătire pentru a intra în spațiul Schengen, cât și ridicarea MCV-ului, Olanda a transmis clar ce are nevoie pentru a ne putea susține.
Dacă Austria nu s-ar fi opus, atunci s-ar fi putut avea în vedere decuplarea. Experții ar fi fost pregătiți ca în cazul unui acord politic să livreze soluții pentru acea decuplare, dar România nu își dorește această decuplare. Ea ar fi putut deveni necesară, în cazul în care Austria ne-ar fi susținut. Dar România nu-și dorește această decuplare. Am ajutat Bulgaria mult în ultima perioadă. Dorim ca împreună cu noi să adere și ei, dar trebuie să știm că pot să facă acest lucru și că pot să convingă Olanda în viitorul apropiat, pentru ca decuplarea să nu devină necesară. Repet, România nu a avansat acest scenariu".
Ține poziționarea individualistă a României doar de registrul moral?
Nu, pentru că dacă criteriile morale ar funcționa imperativ în politică, am ajunge la utopiile care, în loc să ne facă să mergem înainte, ar bloca totul. Abdicarea însă de la solidaritatea de esență cu Bulgaria nu ține de morală, ci de eficiență.
Ostilizarea Bulgariei nu ne servește cu nimic, din contra, mai ales că toate detaliile indică și că ar fi cu miză zero, decuplarea reală pentru Schengen fiind puțin probabilă.
La limită, dacă România acceptă mănușa otrăvită aruncată de Olanda și convinge pe cont propriu Austria să-i țină spatele, lăsând Bulgaria în afara Schengen, Sofia și-ar putea exercita veto-ul și să ne blocheze la rândul ei, ceea ce ar duce ostilizarea într-un registru maximal, spre entuziasmul lui Putin, care nu câștigă în Ucraina, cât câștigă din divizarea UE.