Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va ridica subiectul aderării României la spaţiul Schengen, joi, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.
”Voi ridica tema Schengen, e tema care ne interesează cel mai mult. Săptămâna trecută, miniștrii de Interne nu au aprobat intrarea României și Bulgariei în Schengen. Acum se pune problema cum să continuăm. Este clar că noi, românii, dorim să fim parte în spațiul Schengen. Rămâne obiectiv principal pentru mine, ca președinte.
Să vedem care sunt problemele și piedicile pentru a sti cum să continuăm. Avem două probleme: atitudinea Austriei, care este rezervată. A votat Nu, dar a spus că acest vot înseamnă o amânare, nu este un Nu definitiv. Avem și a doua problemă, votul Olandei a fost da pentru România, pentru Bulgaria un Nu pe jumătate. Acestea sunt chestiunile care trebuie rezolvate”, a explicat Iohannis.
Șeful statului a ținut să precizeze că nu va exista un boicot al statului român la adresa Austriei.
”Acest moment poate fi tratat într-o singură cheie: cu diplomație. Am auzit nenumărate opinii, sfaturi. Vreau să vă spun foarte clar: nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului român. Nu așa se tratează astfel de probleme.
E evident că până aici s-au făcut paşi importanţi. De când avem un guvern stabil am reuşit să convingem Olanda că România merită să intre în Schengen. Am convins Suedia, care a fost foarte reticentă după schimbarea de guvern. Am reuşit să o convingem că merităm să intrăm, repet pe merit, nu pe milă. A fost ridicat MCV şi astfel a fost eliminată probabil cea mai importantă piedică politică în calea integrării în Schengen”, a mai afirmat Iohannis.
De asemenea, Klaus Iohannis a ținut să anunțe că România nu va ataca votul Austriei la CJUE.
”La cald și emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. România nu va ataca la CJUE această chestiune”, a subliniat Iohannis.
Amintim că europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a anunțat că Guvernul României va ataca la Curtea de Justiție a UE (CJUE) votul Austriei împotriva aderării României la Schengen.
Aderarea e posibilă în 2023
Potrivit șefului statului, următorul pas trebuie să fie o reușită, pentru că nu își dorește nimeni să ajungem iar într-un consiliu JAI cu un vot negativ.
Totodată, Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că nu vor fi rezultate la reuniunea de mâine.
”Comisia Europeană ne-a susținut cu bună credință, președinția cehă ne-a sprijinit ca lucrurile să iasă bine. Vom avea președinția suedeză și deja am purtat discuții cu premierul Suediei. Următorul pas trebuie să fie o reușită, nu-și dorește nimeni să ajungem iar într-un consiliu JAI cu un vot negativ.
Am văzut că există mulți sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul European. Voi ridica problema, dar soluții vor fi găsite în următorul consiliu JAI care va fi mai bine pregătit. Nu cred că și-a imaginat cineva că Austria și Olanda și-au schimbat poziția într-o săptămână, nu se poate așa ceva. Vă rog să nu aveți așteptarea că se va decide azi sau mâine. O aderare este posibilă în 2023”, a explicat președintele.
În ceea ce privește vinovații pentru eșecul aderării României la Schengen, Iohannis spune că nu se găsesc la București și și-a lăudat echipa.
”Echipa mea și miniștrii și-au făcut treaba. Mi se pare ciudată vânătoarea de vinovați declanșată în unele medii. Vinovații nu se găsesc la București, știți bine unde sunt ei”, a punctat Iohannis.
”Căutăm varianta să intrăm împreună cu Bulgaria”
Klaus Iohannis a fost întrebat și despre varianta decuplării de Bulgaria, dar a precizat că își dorește să intrăm împreună în Schengen.
”Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluții. Fie Olanda își schimbă opțiunea, fie va fi vot separat. Personal cred că intrarea împreună în Schengen e mai bună, e de preferat. Imaginați-vă dacă Bulgaria, care nu e o mare forță europeană, ar rămâne singură în fața valului migrator.
Noi căutăm varianta să intrăm împreună cu Bulgaria. Procedurile la Bruxelles sunt foarte complexe și permit foarte multe abordări. Ce a pregătit ministrul de Interne nu era decuplare, ci decalare. Adică termenii să fie decalați”, a explicat Iohannis.
