- Raport: Viena a transmis constant că apreciază contribuția importantă a țării noastre la protecția frontierelor externe ale UE.
- În cotidianul austriac Kurier, în data de 18 noiembrie, e publicat un interviu cu Gerhard Karner, ministrul de Interne al acestei țări, în care anunță că va vota împotriva aderării României.
- Declarația a lovit ca un ciocan în moalele capului autoritățile de la București, care printr-o mobilizare masivă făceau eforturi să convingă Olanda.
- La patru zile după declarația oficialului austriac, la Palatul Cotroceni e invitat Alfred Stern, CEO-ul OMV, care a avut o întâlnire cu Klaus Iohannis.
- Din lista evenimentelor diplomatice reiese că politica externă a țării noastre rămâne încă într-o zonă „festivă”, de reprezentare, fără a avea consistență, obiective clare și termene de realizare.
Un raport distribuit „pe surse” de reprezentanți din Guvernul României arată cât de surprinse au fost autoritățile de la București de reacția Austriei cu privire la aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
Documentul, care prezintă o cronologie a contactelor diplomatice dintre cele două țări, începând cu data de 6 iulie 2021, se vrea a fi o dovadă a efortului depus de diplomația din țara noastră pentru obținerea votului Austriei în Comisia JAI a Consiliului Uniunii Europene.
„Contactele dintre miniștrii de Interne din România și Austria, respectiv contactele la nivel operativ care indică o cooperare polițienească inclusiv în materie de migrație, au fost extrem de strânse și cu rezultate pozitive. Acestea nu au indicat niciun semnal privind existența unui flux migratoriu ilegal prin România către Austria și nici opoziția statului austriac față de aderarea României la Schengen”, se arată în preambulul raportului transmis pe surse guvernamentale către mai multe redacții din țară.
„Dimpotrivă, Austria a transmis constant că apreciază contribuția importantă a țării noastre la protecția frontierelor externe ale UE și că susține obiectivul României de aderare la Schengen”, se mai precizează în document.
Viena nu a ridicat obiecții
Începând cu data de 6 iulie și până în 18 noiembrie, atunci când ministrul de Interne austriac Gerhard Karner anunță că va vota împotriva României cu privire la aderarea la spațiul Schengen, au fost 27 de întâlniri bilaterale, la nivel de guvern, care au avut pe agendă susținerea Austriei pentru aderarea României.
Parcurgerea lor arată că pe tot parcursul anului trecut și o mare parte din acest an nu au existat situații în care Viena să ridice obiecții sau să ezite în ce privește aderarea României la spațiul Schengen.
Din raport nu reiese dacă România a făcut tot posibilul pentru a convinge Austria sau care au fost punctele slabe ale negocierilor, dar nu poate fi ascunsă surpriza pe care autoritățile de la București au avut-o în data de 18 noiembrie când ministrul de Interne austriac a anunțat că nu susține aderarea României.
„Austria nu a transmis în contactele bilaterale, în urma discuțiilor, întâlnirilor, consultărilor ambasadei de la Viena cu Ministerul de Externe austriac și Ministerul de Interne austriac și la nivel de conducere a Ministerului Afacerilor Externe din România, în perioada 6 iulie 2021 - 18 noiembrie 2022, că ar exista probleme legate de aderarea României la Schengen”, se arată în documentul citat.
Surpriza domnului Karner
În cotidianul austriac Kurier, în data de 18 noiembrie, e publicat un interviu cu Gerhard Karner, ministrul de Interne al acestei țări, în care anunță că va vota împotriva aderării României la spațiul Schengen.
Declarația a lovit ca un ciocan în moalele capului autoritățile de la București, care printr-o mobilizare masivă făceau eforturi să convingă Olanda, o altă țară a cărui guvern avea rezerve cu privire la acceptarea României în zona de liberă circulație.
„Este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere, când sistemul frontierelor externe nu funcționează. Extinderea unui sistem deja disfuncțional nu poate funcționa. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a declarat ministrul Gerhard Karner, pentru cotidianul „Kurier”.
La patru zile după declarația oficialului austriac, la Palatul Cotroceni e invitat Alfred Stern, CEO-ul OMV, care a avut o întâlnire cu Klaus Iohannis.
Deși în comunicatul instituției prezidențiale nu se face nicio referire la Schengen, subiectul a fost pe agenda discuțiilor, conform mai multor surse.
Dar întâlnirea dintre cel mai important om politic din țara noastră cu cel mai important manager din Austria nu a avut nicio influență asupra guvernului de la Viena, care a rămas consecvent.
Bode: Ne-am luptat pentru aderarea României
În documentul Executivului nu mai apare nicio informație despre acțiunile diplomatice de după 18 noiembrie, lăsând impresia că anunțul ministrului austriac a dezarmat autoritățile de la București.
Ultima consemnare e în data de 16 noiembrie 2022, când, „la București, delegațiile participante la Forumul Salzburg, inclusiv Austria, au anunțat susținerea eforturilor României, Bulgariei şi Croației pentru aderarea la spațiul Schengen la votul din JAI…”.
Într-o declarație făcută vineri, 9 decembrie, la o zi după votul negativ, Lucian Bode (PNL), ministrul de Interne, cel care a administrat dosarul aderării la Schengen, a ținut să sublinieze efortul făcut de țara noastră pentru a-și atinge obiectivul.
„…ne-am luptat pentru aderarea României la spațiul Schengen, parcurs întrerupt, ieri, nedrept de o singură țară, Austria. Nu ne dăm bătuți. Nu este un capăt de drum iar resemnarea este cea mai periculoasă atitudine. Mergem înainte, cu fruntea sus”, a spus oficialul român.
Documentul cronologiei contactelor româno-austriece e realizat ca un răspuns al Guvernului la criticile și dezamăgirea opiniei publice față de ratarea aderării la spațiul Schengen.
De mai multe săptămâni, reprezentanții coaliției PNL-PSD au folosit tema accesului în zona de liberă circulație ca una menită să ascundă nemulțumirile legate de inflație și de scăderea nivelului de trai.
Eșecul diplomației festiviste
Apăsând pedala „patriotismului”, votul pentru Schengen a fost prezentat ca un ultim examen pe care mai trebuia să-l treacă România pentru a intra în rândul „democrațiilor consolidate” din Uniunea Europeană.
Pentru guvern și președinte a părut un pariu ușor de câștigat, în contextul eforturilor pe care le-am făcut pentru sprijinirea Ucrainei de la declanșarea invaziei rusești.
„Cu prilejul Zilei Armistițiului și Veteranilor de război, care marchează sfârșitul Primului Război Mondial, și a finalizării lucrărilor de reamenajare a cimitirului militar românesc din Zwentendorf (Austria Inferioară), Ministerul federal de Interne, împreună cu Ambasada României la Viena și Biroul Atașatului Apărării au organizat o ceremonie militară și religioasă de comemorare a militarilor români căzuți în timpul Primului Război Mondial și înmormântați în acest cimitir”, se descrie în document un eveniment festiv din data de 11 noiembrie, care a avut loc cu o săptămână înainte de declarația ministrului Gerhard Karner.
Din lista evenimentelor diplomatice reiese că politica externă a țării noastre rămâne încă într-o zonă „festivă”, de reprezentare, fără a avea consistență, obiective clare, termene de realizare și profesioniști care pot să administreze proiecte de țară importante.