Călătorie pe culoarele întortocheate ale negocierilor pentru Schengen

În aceste zile, România desfășoară un asalt diplomatic pentru a obține cele 26 de voturi necesare pentru ca libertatea de circulație a persoanelor și bunurilor să fie deplină în cadrul Uniunii Europene. Finalul demersului e departe de a fi cunoscut. Opozanții vechi sunt greu de convins, în timp ce apar alții noi.
Călătorie pe culoarele întortocheate ale negocierilor pentru Schengen
  • Întâlnirea dintre cel mai influent CEO din Austria și președintele României va avea un impact economic și politic asupra relațiilor dintre cele două țări.
  • O declarație percepută ca un cuțit înfipt în spate de către Viena diplomației de la București.
  • S-a creat o strategie ce leagă Palatul Cotroceni, Ministerul de Externe, Guvernul și europarlamentarii români, astfel încât să fie acoperite toate zonele de preocupare ale guvernelor care au rețineri cu privire la aderarea României la Schengen.
  • Mark Rutte, premierul Olandei, nu vrea să stârnească o dezbatere în jurul acceptării României și Bulgariei, două țări percepute ca problematice de o mare parte a opiniei publice din țara lalelelor.
  • Iohannis și actuala alianță PSD-PNL au făcut din Schengen un obiectiv de care depinde succesul celui de-al doilea mandat al președintelui, dar și cel al executivului condus de Nicolae Ciucă.

O coloană de mașini a intrat pe porțile Palatului Cotroceni, luni, 21 noiembrie. Un reprezentat al departamentului de protocol a deschis portiera automobilului, oprit în fața unei intrări impozante.

Din mașină a coborât un bărbat de 57 de ani, cu o înălțime medie și părul alb. Purtând un costum negru, croit la un singur rând, inginerul specializat în studiul polimerilor s-a îndreptat spre palat, însoțit de echipa sa.

Alfred Stern, CEO-ul OMV, numit în această poziție în data de 1 septembrie 2021, a sosit la Cotroceni, fiind invitat la o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis.

OMV-Petrom este cea mai mare companie din Europa de Sud-Est, conform unui top citat de revista Forbes România. 

După primele nouă luni ale acestui an, OMV a raportat un profit de 2 miliarde de dolari, de 6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2021, se arată într-un raport al companiei.

O întâlnire dintre cel mai influent CEO din Austria și președintele României va avea un impact economic și politic asupra relațiilor dintre cele două țări.

Austria înfige un cuțit în spatele României

În ultima zi de lucru a săptămânii trecute, Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, a declarat că „…este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere a spațiului Schengen, când sistemul frontierelor externe nu funcționează”, conform cotidianului „Kurier”.

„În calitate de ministru de Interne, responsabil cu securitatea, spun un NU clar”, a adăugat politicianul conservator, membru al partidului OVP.

Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, un politician conservator, declară că va vota împotriva României - Foto: Hepta.ro

Declarația a fost percepută ca un cuțit înfipt în spate de către Viena diplomației de la București, care stinsese deja un incendiu în Suedia și făcea lobby intens pentru a convinge Olanda că va avea numai beneficii în urma aderării României la spațiul Schengen.

Discuția dintre Alfred Stern, șeful OMV, și Klaus Iohannis nu a avut nevoie de translatori, de aceea, s-a putut desfășura pe un ton mai prietenos și personal, orice înseamnă acest lucru pentru doi bărbați de origine germanică.

Nu e deloc o întâmplare că întâlnirea la vârf între cel mai influent manager din Austria și, încă, politicianul cel mai influent din România a avut loc la foarte scurt timp după declarația ministrului de Interne austriac.

Dialogul dintre cei doi, pe lângă aspectele economice, a atins și componenta Schengen, conform unei surse politice consultate de spotmedia.ro, aspect care nu a fost prezentat în comunicatul oficial dat publicității de Palatul Cotroceni.

„În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei”, a anunțat instituția prezidențială.

Întâlnirea arată că Iohannis s-a implicat în ce privește negocierile cu partenerii europeni, aflate pe ultima sută de metri, pentru aderarea României la spațiul Schengen.

S-a creat o strategie de negocieri ce leagă Palatul Cotroceni, Ministerul de Externe, Guvernul și europarlamentarii români, astfel încât să fie acoperite toate zonele de preocupare ale guvernelor care au rețineri, a mai spus sursa consultată.

Va exista un vot în 8 decembrie

Până la sfârșitul lunii decembrie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene e deținută de Cehia. 

Țara noastră a reușit să convingă guvernul de la Praga să pună pe agenda Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne) un vot pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Astfel, în data de 8 decembrie, va avea loc o întâlnire a miniștrilor de Interne ai statelor membre. Aderarea va avea loc doar dacă în acest Consiliu JAI se întrunește unanimitatea.

Sunt oameni politici care susțin că România ar putea fi acceptată chiar și în situația în care se înregistrează o abținere, de exemplu cea a Olandei, dar aplicarea regulii unanimității lasă loc interpretărilor.

Mark Rutte, premierul Olandei, se teme să nu-și piardă poziția dacă se arată entuziasmat de aderarea României la spațiul Schengen - Foto: Hepta.ro

Mark Rutte, șeful Executivului de la Haga, aflat în funcție de zece ani, fiind la al patrulea cabinet, nu susține aderarea României la spațiul Schengen.

Deși a câștigat alegerile în urmă cu un an, nu a avut suficiente voturi pentru partidul său ca să obțină o majoritate parlamentară. Negocierile pentru formarea unei coaliții de partide și pentru un program de guvernare au durat mai mult de un an.

Susținerea politică pentru liderul Partidului Popular al Libertății și Democrației este una fragilă, iar Rutte nu vrea s-o piardă, riscând să stârnească o dezbatere în jurul acceptării României și Bulgariei în Schengen, două țări percepute ca problematice de o mare parte a opiniei publice din țara lalelelor.

Olanda caută susținere ca să ne blocheze

De la momentul vizitei în România, atunci când Mark Rutte a dat glas rezervelor cu privire la votul Olandei în Consiliul JAI, șeful guvernului de la Haga a căutat cu înfrigurare aliați pentru a-i susține punctul de vedere cu privire la amânarea aderării României și Bulgariei.

Mesajul cu care a plecat Alfred Stern de la Palatul Cotroceni e că România s-a arătat interesată să sprijine politica de investiții a OMV, dar are nevoie de ajutor pentru a reuși să scape de bariera granițelor statelor naționale în ce privește circulația persoanelor și a mărfurilor.

Cozile de automobile și TIR-uri ar dispărea de la Vama Nădlac în situația în care România va reuși să pătrundă în zona granițelor comune - Foto: Hepta.ro

Klaus Iohannis și actuala alianță de guvernare formată din PSD și PNL au făcut din Schengen un obiectiv de care depinde succesul celui de al doilea mandat al președintelui, dar și cel al executivului condus de Nicolae Ciucă.

Miza e mare, dar și eforturile diplomatice sunt pe măsură. România a făcut o serie de înțelegeri și o serie de promisiuni pe parcursul negocierilor intense care se desfășoară în aceste zile. Unele care vor modela politica de alianțe, dar și cea economică a țării noastre în următorii ani.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇