Joe Biden l-a anunțat pe Putin că SUA vor reacționa, dacă Rusia nu renunță la atacurile cibernetice

Întâlnirea de la Geneva dintre Joe Biden și Vladimir Putin a captat atenția întregii lumi. După 22 de ani de domnie autoritară, liderul Rusiei a venit în Elveția pentru a-și consolida puterea internă, răvășită de proteste, de stagnare economică și de pandemie.
Joe Biden l-a anunțat pe Putin că SUA vor reacționa, dacă Rusia nu renunță la atacurile cibernetice
  • Cei doi lideri au discutat două ore, tema principală fiind atacurile cibernetice.
  • Joe Biden a anunțat că SUA au capabilități semnificative să reacționeze, dacă Putin va continua ofensiva digitală.
  • Liderul american a venit cu o listă de 16 probleme pe care le-a atins în discuția cu Putin.
  • Între cei doi au rămas multe divergențe, dar tonul discuției a fost pozitiv și nu au existat tensiuni.
  • Mass-media controlată de Kremlin prezintă întâlnirea ca pe un succes diplomatic al președintelui rus.
  • Joe Biden și Vladimir Putin nu au avut o conferință de presă comună după întâlnire, discutând separat cu presa.

Președintele SUA a folosit această întâlnire pentru a ridica miza, redusă mult de administrația haotică a lui Trump, prezentând o listă cu probleme și anunțându-l pe Putin că vor exista consecințe dacă agresiunile cibernetice nu se vor opri.

În urmă cu 32 de ani, la ultima mare defilare din data de 23 August, Ziua Națională a Republicii Socialiste România, sub privirile iscoditoare ale lui Nicolae Ceaușescu și ale soției acestuia, zeci de oameni purtau pancarte pe care scria “Ceaușescu, pace!”, “Un nu hotărât armelor nucleare!”, “O lume fără războaie!” printre alte mii care duceau lozinci ce glorificau numele dictatorului și al Partidului Comunist Român.

Dar în jurul lui Ceaușescu, totul se prăbușea, iar lumea o luase într-o altă direcție după întâlnirea dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, desfășurată tot la Geneva, dar în anul 1985.

Cei doi lideri au pus, atunci, bazele unei colaborări peste Cortina de Fier, granița invizibilă a Europei care despărțea statele democratice de regimurile comuniste, colaborare care a dus în mai puțin de cinci ani la prăbușirea întregului “lagăr socialist”.

Geneva, Elveția, 1985. Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, o strângere de mână care va duce la prăbușirea comunismului - Foto: Hepta.ro

Peste ani, s-a aflat că dictatorul român avea informații că nu se mai bucură de susținere nici la Moscova și nici la Washington. În câteva luni, urma să piardă puterea și să fie executat.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, toate întâlnirile dintre președinții americani și ruși (sau URSS) au fost evenimente globale.

De la armele nucleare, la armele digitale

Liderii politici din întreaga lume, diplomații, jurnaliștii, opinia publică știu că astfel de întâlniri au efecte întinse pe ani de zile.

Ce se discută, dar mai ales ce nu se discută afectează viețile a miliarde de oameni.

Timp de șapte decenii, întâlnirile dintre șefii de stat din SUA și Uniunea Sovietică, Rusia după 1991, au avut pe primul loc pe agendă armele nucleare. 

De data asta a fost diferit. Armele nucleare nu mai sunt o prioritate, nici SUA și nici Rusia nu mai pot scoate niciun profit strategic din amenințarea cu folosirea lor. S-a ajuns la un echilibru, singurul lucru pe care îl urmăresc cele două puteri e ca acesta să se mențină.

Pe primul loc, pe lista temelor de discuție, a fost, acum, războiul cibernetic.

Tehnologia a schimbat lumea, schimbând și Rusia. În ultimii 20 de ani, Vladimir Putin a reușit să revitalizeze serviciile de informații, iar în ultimul deceniu și-a creat o adevărată armată cibernetică prin care atacă ținte din Occident, intervine în alegeri, distruge companii de distribuție a curentului electric, distruge procesatori de carne, agenții guvernamentale și, mai mult, distribuie mesaje de propagandă și știri false în toată lumea, încercând să fragilizeze sistemele politice occidentale.

Putin, principalul inamic al democrațiilor europene

Economia Rusiei e un pic mai mare decât cea a Spaniei, la o populație de trei ori mai numeroasă, dar faptul că toată bogăția unei țări se află, practic, în mâinile unui singur om l-a transformat pe Putin în principalul inamic al democrației europene.

Discuția celor doi lideri, la summit-ul din Geneva, a gravitat în jurul războiului cibernetic.

Întreaga pregătire din aceste luni a lui Joe Biden a fost să găsească soluții agresiunilor digitale venite dinspre Moscova.

Joe Biden, în mai multe declarații, a spus că îi va oferi lui Putin posibilitatea de a alege între reacția SUA și oprirea atacurilor cibernetice pornite de pe teritoriul Rusiei.

Președintele american, în timp ce se afla încă la summit-ul G7 din Marea Britanie, a anunțat că există posibilitatea ca Putin să ignore oferta pe care i-o va face.

Geneva, Elveția, 2021. Vladimir Putin s-a întâlnit cu Joe Biden pentru a relansa relațiile dintre cele două state, ajunse la un minim istoric - Foto: Hepta.ro

“Nu e nicio garanție că poți să schimbi comportamentul unei persoane sau al unei țări, în condițiile în care autocrații au o putere imensă și nu trebuie să dea socoteală nimănui”, a declarat Joe Biden, citat de cotidianul american New York Times.

Un atac cibernetic care a scos din uz 8.000 de kilometri de conducte petroliere

După întâlnirea de la Geneva, Vladimir Putin a declarat că “nu a existat ostilitate, din contră, întâlnirea s-a desfășurat într-un spirit constructiv”.

Pe de altă parte, liderul rus a încercat să-și păstreze poziția de forță în ce privește desfășurarea conflictelor digitale: “noi credem că sfera securității cibernetice este extrem de importantă pentru întreaga lume, în general, inclusiv pentru SUA și Rusia”, a declarat Vladimir Putin, în conferința de presă de după întâlnirea cu președintele american.

Liderul rus a negat în mai multe rânduri că Rusia ar fi în spatele seriei de atacuri cibernetice care s-au desfășurat în ultimele luni pe teritoriul SUA.

În data de 8 mai, compania Colonial Pipeline, care transportă benzină și kerosen printr-o rețea de conducte din Texas până în estul SUA, a fost nevoită să-și suspende activitatea din cauza unui atac cibernetic care a blocat computerele întregului sistem de distribuție, scoțând din uz 8.000 de kilometri de conducte.

Compania Colonial Pipeline a recunoscut că a plătit 4,4 milioane de dolari, în monedă Bitcoin, atacatorilor cibernetici pentru a reporni rețeaua de computere.

Conform informațiilor FBI, atacul a fost declanșat de pe teritoriul Rusiei.

Biden l-a anunțat pe Putin că Statele Unite capabilități cibernetice semnificative

Președintele SUA, referindu-se la episodul “Colonial Pipeline”,  l-a întrebat, în întâlnirea de ieri, pe Putin: “Cum ar fi dacă noi am bloca rețelele de conducte de pe câmpurile petroliere din Rusia? Mi-a spus că ar conta”, a anunțat Joe Biden în conferința de presă care a avut loc după întâlnirea de la Geneva.

Joe Biden s-a mai întâlnit cu Vladimir Putin în urmă cu zece ani. În 2011, Biden era vicepreședinte, iar Putin, prim-ministru - Foto: Hepta.ro

De asemenea, Joe Biden a spus că SUA au “capabilități semnificative cibernetice, iar președintele Putin știe acest lucru. Repet, semnificative”, a subliniat liderul american, în aceeași conferință de presă.

Deși se aștepta ca întâlnirea să dureze 4-5 ore, ea s-a încheiat în mai puțin de trei. Președintele SUA a spus că e suficient și că nu-și amintește să fi discutat vreodată cu un lider politic mai mult de două ore.

Întâlnirea de la Geneva a funcționat bine, conform mai multor surse, dar multe diferențe de opinie au rămas. 

Joe Biden a atins 16 puncte divergente în discuția cu președintele rus, printre care și retragerea trupelor americane din Afganistan, criza umanitară din Siria și războiul civil din Libia, dar tema dominantă a discuțiilor au fost atacurile cibernetice lansate de Rusia.

Vladimir Putin se întoarce mai puternic de la Geneva, unde mass-media controlată de la Kremlin va prezenta întâlnirea cu liderul american ca pe o mare victorie.

Dar această întâlnire e începutul unei călătorii cu final necunoscut în care traseul a fost stabilit de președintele american Joe Biden, după ce a primit sprijinul celor mai mari economii din lume și al celei mai mari alianțe militare.

Geneva marchează întoarcerea diplomației americane la rolul de asumare a problemelor globale. Rămâne de văzut în ce măsură va găsi și soluții.

Citiți și alte articole interesante pe aceeași temă:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!