Creșterea prețului energiei din această vară aduce cu ea, dincolo de neplăcerile plății unor facturi crescute, o întrebare: avem vreun plan să nu se mai întâmple?
Dincolo de explicațiile legate de creșterea consumului casnic din cauza disconfortului creat de caniculă, dincolo de explicațiile legate de pandemie sau de felul cam brutal în care UE încearcă să meargă în sprint prelungit spre energie verde, un fapt este incontestabil: am moștenit de la comuniști un sistem energetic mincinos.
Dacă pe hârtie avem niște mii de megawați, în realitate avem nevoie de un import de aproape o mie de megawați ca să putem asigura consumul.
Lipsa de investiții în domeniul energetic se vede. Două decenii politrucii din guverne au crezut că, până să ajungă industria din nou la consumul de pe vremea comunismului, mai este timp. Două decenii politrucii din guverne au crezut că n-are rost să facă investiții în domeniul energetic.
Centrala atomo-electrică de la Cernavodă a privit cum Dunărea trece la vale an de an și ea rămâne tot înjumătățită. Centralele pe cărbune dovedite a fi nerentabile nu au fost retehnologizate, nu au fost transformate în centrale pe gaz.
Pe vremea lui Ponta s-a investit masiv în parcuri eoliene, fără ca statul care a dat licențe să calculeze impactul certificatelor verzi asupra bugetului și fără să se gândesacă şi câtă nevoie este ca în paralel cu asta să se facă investiții în hidro, pentru situația neplăcută în care vântul dobrogean ar înceta să bată.
La fel s-a întâmplat și cu energia solară. Gazul din Marea Neagră pare aidoma comorii piraților, dar este o fată Morgana: el există, este miraculos, dar nu curge prin aragazele noastre.
Nu s-a făcut ce trebuia, iar ce s-a făcut s-a făcut heirupist, s-a făcut alandala. Iar acum nepăsarea și neprofesionalismul se răzbună. Și ghici cine plătește pentru asta, nu cumva cei ce au votat și ei douăzeci de ani la fel cum au muncit aleșii lor, adică tot heirupist și alandala?
Sunt lucruri cunoscute, lucruri știute. Bun, până acum s-a bătut păgubos pasul pe loc, așa au mers lucrurile. Dar de un an și mai bine avem un guvern care clamează grija față de economie și față de investiții. N-am pretenția ca volumul investițiilor să crească precum Făt-Frumos. Ar fi absurd să ceri ca într-un an să se recupereze nefăcutele din cele două decenii anterioare. Dar..
Un stat nu poate fi condus numai pe considerente finanțiste.
Dacă ar fi așa, finanțiștii ar fi peste tot la putere și ar conduce toate ministerele, nu ne-ar mai trebui manageri. Dar este nevoie de oameni calificați în toate domeniile, oameni care să știe ce se întâmplă în fiecare dintre ele și care să ia măsurile necesare ca treburile să meargă mulțumitor. Să meargă mulțumitor nu numai azi, ci și mâine, peste șase luni sau peste cinci ani.
Asta nu se face numai cu cheltuieli curente vizate de contabilitate, ci cu un plan care să prevadă încotro merg lucrurile și de ce investiții este nevoie ca sectorul economic sau social să nu intre în viitor în colaps.
Are cineva impresia că așa a fost condus guvernul anul trecut? Are cineva impresia că așa este condus guvernul astăzi?
Guvernul de anul trecut a împrumutat bani, ca să nu intrăm în colaps din cauza pandemiei. Cât a împrumutat și cum au fost cheltuiți acești bani nu prea știm. Probabil că execuția bugetară este frumos de făcut și de arătat Parlamentului înainte și rușinos de prezentat după înfâptuire.
S-au cheltuit bani pentru investiții, bun, care au fost alea? Unde este lista cu cele realizate anul trecut? De ce nu se laudă acum cu ea prin filiale domnul Orban, responsabilul cu problema?
De la ea ar trebui să plece platforma pentru câștigarea alegerilor din partid.
Guvernul de anul trecut, pompând bani în salarii mai mult decât în investiții, a pregătit revenirea economică. Guvernul de anul trecut nu a intrat cu bocancii în mare parte inutila armată de funcționari publici, pentru că a avut nevoie de ei ca să cheltuie bani și să țină economia în viață.
Revenirea s-a făcut pe consum, cum spun specialiștii și cred că altă soluție nu exista. Dar acum înflația a crescut alarmant și în mod cert ea este rezultatul felului execuției bugetare de anul trecut.
Ce s-a greșit de s-a ajuns la așa cotă mare de inflație, când în restul Europei revenirea se face mai încet, dar și cu inflație mai mică? Nu cumva s-a cheltuit mai mult decât trebuie sau cheltuiala s-a dus excesiv acolo unde nu trebuia?
Guvernul de anul acesta nu are alt scop decât să supraviețuiască până la toamnă când va veni salvatorul PNRR. La o privire sumară vedem că doar finanțele și investițiile în autostrăzi funcționează cât de cât mulțumitor în Guvern. Este suficient? Poate pentru azi până mâine la prânz este, poate până la sfârșitul anului, să sperăm. Dar de la anul încolo?
Ne va salva PNRR de urmările pandemiei?
Sigur că va îmbunătăți starea economiei, cu condiția ca aplicarea lui să fie făcută rapid și eficient, dar avem noi capacitatea de a o face? După părerea mea, așteptările PNRR sunt prea mari, iar cheful nostru de aplicare a prevederilor sale și pofta de muncă susținută sunt mult prea mici. Dar vom vedea...
Întrebarea esențială este însă următoarea: poate contribui singur PNRR la relansarea economică fără un plan de investiții complementar cu acesta?
Ca să revenim la tema inițială, planul de investiții în energie ar trebui să meargă cot la cot cu PNRR. Există vreun astfel de plan de investiții în energie? Dacă da, de ce nu este făcut public, cu datele necesare, cu sume de bani trebuincioase și cu termene cât de cât realiste către minister? Din cauza caniculei?
Sigur că este greu să te apuci de investiții în domeniul energetic, când UCM Reșița este pe butuci, când întreprinderi ca fostul TCH sau Energomontaj sunt în moarte clinică.
Ar trebui prevăzute măsuri economice pentru resuscitarea acestora, ar fi nevoie de pregătire profesională pentru muncitori, maiștri și ingineri, ar fi nevoie de un uriaș efort logistic, care n-ar aduce voturi în 2024, ci poate un deceniu după aceea. Din cauza greutăților de acest soi nu ne apucă dragul de investiții?
Președintele României face un plan pentru învățământ, numit România Educată, poate pentru că este de meserie profesor, foarte bine.
Dacă era inginer energetician, să înțeleg că acum aveam în execuție reconversia termocentralelor, construcții de noi centrale pe gaz, un grup în lucru la Cernavodă și câteva hidrocentrale aproape de punerea în funcțiune?
Iar dacă domnul Cîțu sau domnul Orban nu ar fi fost finanțiști sau politicieni de profesie, ci ingineri, curgea acum pe conductele BRUA gazul din Marea Neagră?
Vezi şi:
