Comisia Europeană recomandă pentru iarna viitoare reducerea consumului de gaze cu 15%. Iar ministrul Tanczos Barna spune că nu e chiar un capăt de lume, dacă suntem chibzuiți, dacă vom consuma fără risipă.
Are dreptate. Cu atât mai mult cu cât din cauza secetei, va scădea cel mai probabil și producția de electricitate a Hidroelectrica, deci și pe partea aceasta e nevoie de atenție.
Numai că dl Tanczos Barna ignoră o cale importantă care putea ajuta cel puțin la fel de mult precum chibzuința și pe care a ratat-o din proprie incompetență.
Pe scurt, dacă dosarele depuse încă din decembrie anul trecut la Administrația Fondului pentru Mediu
pentru montarea de panouri voltaice ar fi fost aprobate, poate că mulți dintre beneficiari le-ar fi avut deja pe case, ar livra energie verde în sistem s-ar gândi să înlocuiască centrala și aragazul cu unele electrice.
Adică așa cum au făcut deja unii dintre cei care și-au montat panourile pe banii lor. Dar investiția fără cofinanțarea din programul ministerului Mediului nu este accesibilă oricum.
Termenul pentru analiza celor 44.000 de dosare depuse în decembrie ar fi fost martie. Suntem azi-mâine în august și ministrul nu face decât să se văicărească de luni de zile că a fost în blocaj total, că de-abia acum a reușit să dea drumul analizei și primele 2.000 de dosare, adică 6% din total, au fost analizate la 5 luni după expirarea termenului pentu analizarea tuturor.
Acum, după ce teoretic guvernul a blocat angajările la stat, dl Tanczos Barna solicită aprobare pentru o excepție că să angajeze personal să rezolve situația.
Acum, după ce dosarele sunt în întârziere de 4 luni de zile, iar cota asigurată de stat reprezintă procentual mai puțin din costul total din cauza inflației. Poate că unii oameni nu-și mai permit cofinanțare și oricum pierd cea mai productivă perioadă pentru un prosumator.
Evident că această întârziere uriașă pune sub semnul întrebării și momentul lansării viitoarelor sesiuni de selecție a dosarelor pentru care dl ministru ar vrea să schimbe regulile, dar nu depășește nivelul de intenție.
Explicațiile pentru blocaj ale dlui ministru sunt cât se poate de pertinente. Da, volumul de muncă este probabil imens, instituția nu reușește să facă față cu personalul obișnuit.
Dar când a descoperit dl ministru că nu îi ajunge personalul de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM)? Când a descoperit că AFM nu funcționează cum ar trebui și are nevoie de reorgaizare, inclusiv prin infuzie de personal? Săptămână trecută l-a lovit revelația precum meteoritul?
Domnia sa nu este ministru din decembrie, nu are beneficiul revelațiilor de ultimă oră și nici nu poate invoca moștenirea fostului guvern. Este acolo din 2020, din guvernul Cîțu, s-a moștenit pe sine în guvernul Ciucă.
Când spune că „Este mai mult decât întârziere, a fost un blocaj. Din păcate, Administraţia Fondului pentru Mediu a mers foarte prost în evaluarea acestor dosare, din cauza lipsei… în limbajul de lemn se spune lipsă de capacitate administrativă. Pe româneşte, este incapacitatea persoanelor de acolo de a administra această problemă. Subiectul nu a fost mai complicat decât orice alt subiect, volumul a fost foarte mare”, la domnia să se referă.
Ar fi avut tot timpul din lume să înțeleagă care e problema, să îi caute soluții, mai ales după semnalele dramatice de la finalul anului, când startul depunerii dosarelor a fost anulat tocmai pentru că s-a desfășurat lamentabil.
Ce a păzit până acum în afară de văicăreală continuă?
Miniștrii UDMR aveau un brand de eficiență. Nu discut alte apucături, nu discut poziționări politice, dar au fost mereu eficienți, au ținut domeniile sub control și nu s-au expus niciodată suspiciunii de incompetență. Până la ministrul Tanczos Barna.
Domnia sa julește grav acest brand. Poate în condiții banale, chestiunea ar fi trecut oarecum neobservată. Dar în condițiile crizei energetice europene în care orice sursă suplimentară și non-gaz este valoaroasă, când energia verde este, nu-i așa, o direcție esențială a UE, incompetența dlui Tanczos Barna este stridentă și foarte păguboasă.