De ce face no combat AUR? Și de ce înainte de europarlamentare radicalii își arată disprețul față de UE?
Cu mai bine de o lună și jumătate înainte de alegerile locale și europarlamentare, sondajele arată o scădere accelerată a Alianței pentru Unirea Românilor. AUR nu mai bruiază, iar în interiorul partidului, George Simion e acuzat de blat în campania pe București.
În schimb, euroscepticismul și mesajele anti UE au populat Conferința AUR intitulată Make Europe Great Again, unde au venit populiști și extremiști de mâna a doua din Europa și Statele Unite să vorbească despre naţionalism, familie, avort, anti-LGBT și anti-migrație.
AUR ar vrea să redea măreția Europei printr-o întoarcere în timp, o piruetă înapoi în vremurile dictaturii, după cum rezultă din discursurile ținute la această conferință, în care au ieșit în evidență trei mari teme:
(i) una dintre temele favorite a fost avortul, pe care conservatorii polonezi l-au interzis în 2019, o idee pentru care militează și radicalii români. Senatorul AUR, Claudiu Târziu a spus că „Europa trebuie să revină la o cultură a vieții” și „să renunțe la cultura morții”, „mai ales prin ceea ce promovează Comisia Europeană care urmărește să transforme uciderea de copii nenăscuți într-un drept fundamental european, care prevede constrângeri și obligații pentru cei care apără viața”.
E vorba despre o propunere de rezoluție a Parlamentului European prin care statele UE să nu mai poată interzice avorturile. Bruxelles-ul e îngrijorat nu doar de cazul polonez, ci și de tradiția din Malta, care de pildă nu dă voie nici măcar femeilor bolnave de cancer să fie tratate dacă sunt însărcinate. Ele trebuie să aștepte până când nasc, înainte să aibă acces la tratamentul care ar putea să le salveze.
Avortul medical este de asemenea interzis în Slovacia și Ungaria. Budapesta a adoptat recent o lege prin care femeile care vor un avort să fie obligate să asculte „bătăile inimii fetale”, iar Parlamentul din Bratislava a respins deja mai multe proiecte care urmăreau interzicerea avortului.
În România, avortul este liber de jure, dar de facto, la fel ca în Italia sau în Slovacia, marea majoritate a medicilor se declară opozanți pe motive de conștiință, ceea ce face ca accesul la serviciile de avort să fie aproape imposibile;
(ii) tendința de federalizare a Uniunii Europene, în fapt tot mai timidă, este un subiect favorit al radicalilor de pe tot continentul. Ei ar vrea ca statele naționale să nu mai cedeze din suveranitatea lor UE. Altfel spus, să nu mai existe instituții supranaționale care să oblige țările la anumite standarde, cum ar fi Justiția, Economia, Agricultura.
„UE nu înseamnă Europa” a spus un eurodeputat extremist olandez, Rob Roos, în vreme ce Gheorghe Piperea, profesor la Facultatea de Drept și candidat la europarlamentare pe listele AUR, crede că UE „nu este pentru a face viața mai bună, ci despre comunism”;
(iii) admirația față de adevărații lideri conservatori a fost adusă în discuție de președintele AUR, George Simion, care i-a făcut din nou un laudatio lui Viktor Orban, premierul ungar pro-Putin, tot mai marginalizat în UE și NATO.
Viktor Orban a devenit modelul extremiștilor români, dar el are admiratori și în alte state printre populiștii occidentali, care nu înțeleg de ce Rusia este periculoasă pentru Occident. Un ideolog pro-Familia și anti LGBT din Statele Unite, Jack Posobiec, l-a amintit și el pe prim-ministrul Ungariei, care la fel ca Javier Gerardo Milei, președintele Argentinei, „le-a arătat oamenilor cum trebuie să lupte”.
George Simion a propus și o declaraţie comună a partidelor conservatoare de a nu o vota pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene. Ideea nu este a lui. Viktor Orban a cerut la Conferința Dreptei Naționaliste de la Bruxelles de acum două săptămâni înlocuirea conducerii UE după alegerile europarlamentare, fiindcă nu și-ar fi îndeplinit niciunul dintre obiective.
La această Conferință nu au fost și radicalii români, ceea ce nu i-a împiedicat să-i admire discursul premierului ungar. L-au invitat de altfel la București, deși fără să aibă așteptări să vină.
Extremiștii români au nevoie de un model extern și contemporan pentru viitorul lor, fiindcă apelul la trecut nu sună bine, iar legionarii cu care le-ar plăcea să se compare au avut partea lor de crime.
Viktor Orban e popular în România, iar din sondaje rezultă că e și admirat. Spre deosebire de radicalii români, însă, Orban are programe și e înconjurat de oameni bine educați, dar chiar și așa e în mare pierdere de viteză.
Sabina Fati