Anexarea Groenlandei de către Donald Trump ar însemna sfârșitul NATO. O alianță construită pe principiul apărării colective nu poate supraviețui atacului unui membru asupra altuia. Prăbușirea NATO ar avea consecințe dezastruoase atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite.
Conflictul privind Groenlanda ar putea distruge alianța transatlantică și ar obliga Europa să creeze un nou tratat de securitate, scrie Financial Times. Articolul este semnat de Gideon Rachman, principal comentator pentru politică externă al publicației.
Gerardus Mercator, celebrul cartograf din secolul al XVI-lea, ar putea fi, fără să vrea, parte din această poveste. Hărțile sale, încă larg folosite, măresc artificial regiunile polare, făcând Groenlanda să pară mai mare decât America de Sud și aproape egală cu Africa — deși, în realitate, ambele continente sunt de multe ori mai mari. Poate tocmai această dimensiune iluzorie a Groenlandei a alimentat dorința lui Donald Trump de a pune mâna pe insulă.
La un moment dat, președintele SUA le spunea reporterilor: „Iubesc hărțile. Și mereu am spus: uitați-vă cât de mare e insula, este enormă, ar trebui să fie parte a Statelor Unite.”
Danemarca, ţara care deține suveranitatea asupra Groenlandei, este deja dispusă să ofere Americii toate facilitățile militare necesare, precum și acces la resursele minerale esențiale ale insulei. Prin urmare, Statele Unite nu au niciun motiv strategic real pentru anexare. Politica actuală este dictată mai degrabă de orgoliul președintelui.
Trump a amenințat în repetate rânduri că va obține Groenlanda „pe cale ușoară” sau „pe cale mai dificilă” - o aluzie directă la folosirea forței.
Ca reacție, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că anexarea Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO.
Nicholas Burns, fost ambasador american la NATO, este de acord: o invazie americană „ar distruge NATO”.
Unele state europene membre NATO ar putea încerca să salveze alianța chiar și după o invazie americană, invocând nevoia de protecție împotriva Rusiei. Dar o alianță bazată pe apărarea colectivă nu poate supraviețui atacului unui membru asupra altuia.
După un asemenea act, nicio garanție de securitate oferită de SUA nu ar mai avea valoare pentru Europa. Chiar dacă unii europeni ar încerca să se agațe de resturile NATO, acestea s-ar scufunda inevitabil în apele Atlanticului de Nord.
Este evident că Washingtonul ar prefera să forțeze Danemarca să vândă Groenlanda. Însă și un asemenea gest ar constitui un act de agresiune fără precedent împotriva unui aliat și ar pune și mai mult în pericol existența alianței.
Deocamdată, cele mai sumbre scenarii par îndepărtate. Crizele din Iran și Venezuela ar putea deturna atenția Casei Albe, iar liderii republicani din Congres se opun ferm anexării.
Ce ar însemna prăbușirea NATO pentru Statele Unite
Europa vorbește despre consolidarea prezenței NATO în Arctica, dar după ce Trump și-a exprimat dorința de a deține insula, acest lucru cu greu îl va liniști.
Pentru Europa, ar fi mult mai util să explice - public și în privat - ce ar însemna prăbușirea NATO pentru Statele Unite.
Existența bazelor militare americane din Europa ar fi imediat pusă sub semnul întrebării. Unii dintre susținătorii lui Trump ar putea saluta această evoluție, considerând apărarea Europei o povară inutilă. Însă baze precum Ramstein din Germania sunt esențiale pentru proiecția puterii americane, inclusiv în Orientul Mijlociu și Iran.
Ruperea legăturilor de securitate cu Europa ar însemna și că Uniunea Europeană nu ar mai avea motive să accepte pasiv tarifele impuse de Trump. Ar putea apărea contra-tarife similare cu taxa de 15% aplicată de SUA Europei.
Vânzările de armament către Europa, extrem de importante pentru industria americană de apărare, ar scădea, pe măsură ce statele europene ar deveni mai prudente în privința folosirii produselor americane în infrastructura critică.
Giganții tehnologici din Silicon Valley s-ar confrunta cu taxe și reglementări mult mai dure.
Boicoturile consumatorilor europeni față de produsele americane, deja răspândite în Canada, s-ar putea extinde în cea mai mare piață externă a Americii. Accesul la piața rusă nu ar putea compensa aceste pierderi.
Riscurile pentru Europa ar fi uriașe
Statele europene ar fi nevoite să se miște rapid pentru a construi un nou pact de securitate care să înlocuiască NATO.
Țările care au semnat declarația de sprijin pentru Danemarca — Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania — ar putea forma nucleul acestei alianțe, alături de statele nordice.
UE și Marea Britanie au suficientă populație și resurse pentru a descuraja Rusia, dar acest lucru ar presupune costuri mari și decizii dureroase, inclusiv posibila reintroducere a serviciului militar obligatoriu.
Statele Unite dispun, în schimb, de numeroase pârghii pentru a face viața dificilă Europei: de la tentative de divizare a UE, la parteneriate preferențiale cu state individuale.
Țări precum Ungaria ar fi puse în fața unei alegeri brutale: alianță cu Washingtonul sau apartenență la UE. Dependența economică acumulată de-a lungul deceniilor ar putea fi transformată în armă: de la actualizări software până la acces la sistemele de plăți.
Marea Britanie este deosebit de vulnerabilă, din cauza legăturilor sale de securitate extrem de strânse cu SUA. Serviciile de informații sunt profund interconectate, descurajarea nucleară britanică depinde de rachete și software american, iar BAE Systems, cea mai mare companie de apărare britanică, vinde mai mult în SUA decât în Marea Britanie.
De aceea, pentru mulți din establishment-ul britanic, prăbușirea NATO este de neconceput.
Ar fi un eveniment fără precedent și extrem de periculos nu doar pentru Marea Britanie, ci și pentru Europa și chiar pentru Statele Unite.
Dar istoria ne arată că lucruri fără precedent și periculoase se întâmplă. Iar când vine vorba de NATO, a sosit momentul să ne gândim la ceea ce până acum părea de neconceput.
B.B.