Liderii europeni încearcă să evite cu orice preț o confruntare directă cu administrația Donald Trump pe tema Groenlandei, mizând pe un acord negociat care să păstreze intactă NATO.
În paralel, la Washington, mai mulți senatori americani au introdus un proiect de lege menit să împiedice explicit anexarea sau ocuparea unui teritoriu aparținând unui aliat din NATO fără consimțământul acestuia, pe fondul retoricii tot mai agresive a președintelui SUA privind insula arctică.
Potrivit unor diplomați europeni citați de Politico, guvernele UE se concentrează pe identificarea unei soluții care să-i permită lui Trump să revendice o „victorie” politică internă – fie prin creșterea investițiilor europene în securitatea Arcticii, fie prin concesii economice – fără a provoca o ruptură strategică în interiorul alianței transatlantice.
Conciliere, nu confruntare: planul UE pentru Groenlanda
După ce Trump a afirmat că SUA „au nevoie” de Groenlanda și nu exclude obținerea ei „într-un fel sau altul”, capitalele europene au accelerat discuțiile pentru a evita escaladarea.
Ministrul german de Externe Johann Wadephul a declarat, după o întâlnire cu secretarul de Stat american Marco Rubio, că dialogul pe tema teritoriului arctic a fost „încurajator”, iar cancelarul Friedrich Merz și-a exprimat speranța găsirii „unei soluții acceptabile de ambele părți” în cadrul NATO.
În acest context, una dintre ideile discutate la nivel european este folosirea NATO ca platformă pentru întărirea securității în Arctica, dublată de investiții sporite ale statelor europene, o temă care răspunde direct cererilor repetate ale lui Trump privind o implicare mai mare a Europei în propria apărare.
„Arta acordului”: securitate arctică și minerale critice
Diplomați europeni susțin că administrația Trump este interesată în primul rând de un câștig politic. Un posibil scenariu ar include un pachet care să combine securitatea arctică cu accesul SUA la resursele minerale ale Groenlandei, bogată în materii prime critice, petrol și gaze.
UE plănuiește să-și dubleze investițiile în Groenlanda în următorul buget multianual, inclusiv în proiecte legate de materii prime critice. O formulă de co-investiții ar putea fi prezentată ca un compromis avantajos pentru Washington. Totuși, diplomați europeni amintesc că Danemarca a oferit deja în trecut SUA posibilitatea de a investi în Groenlanda, fără ca americanii să dea curs acestor propuneri.
Senatori americani încearcă să blocheze orice anexare
Pe fondul tensiunilor tot mai crescute, două senatoare americane - Lisa Murkowski (republicană) și Jeanne Shaheen (democrată) - au introdus un proiect legislativ care ar interzice explicit administrației Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze un teritoriu al unui aliat NATO fără acordul acestuia.
„NATO rămâne cea mai de succes alianță defensivă din istorie și credibilitatea sa constă în înțelegerea comună că suveranitatea statelor membre va fi respectată și apărată reciproc”, indică proiectul legislativ.
Inițiativa avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar submina coeziunea alianței și ar slăbi capacitatea Occidentului de a contracara amenințările Rusiei și Chinei.
Proiectul prevede blocarea utilizării fondurilor Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării pentru acțiuni îndreptate împotriva teritoriului unui stat NATO. O inițiativă similară, cu sprijin bipartizan, a fost depusă și în Camera Reprezentanților, deși șansele de adoptare rămân incerte.
Întâlnire tensionată la Casa Albă
Miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda se întâlnesc, miercuri, la Casa Albă cu vicepreședintele JD Vance și cu Marco Rubio, într-o reuniune considerată extrem de sensibilă. Întâlnirea a fost solicitată de șeful diplomației daneze Lars Lokke Rasmussen, care a spus că speră să clarifice „anumite neînțelegeri”.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a reiterat ferm poziția autorităților locale. „Groenlanda nu este de vânzare” și „nu va aparține Statelor Unite”, a spus Nielsen.
El a declarat marți, la Copenhaga, că Guvernul său ar alege Danemarca în detrimentul Statelor Unite. „Ne confruntăm cu o criză geopolitică, iar dacă ar trebui să alegem între Statele Unite şi Danemarca, acum, aici, alegem Danemarca”.
Declarațiile sale au fost susținute de premierul danez Mette Frederiksen, care a avertizat în repetate rânduri că o intervenție militară ar însemna sfârșitul NATO.
„O situație fără precedent” pentru NATO
Oficiali europeni avertizează că o acțiune militară a SUA împotriva unui teritoriu aparținând unui stat NATO ar reprezenta un precedent fără egal.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că un asemenea scenariu ar fi „fără precedent în istoria NATO”, în timp ce comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a spus că o astfel de intervenție ar marca efectiv sfârșitul alianței.
În pofida respingerii publice a ideii ca Europa să „cedeze” Groenlanda, diplomați europeni recunosc că teama unei rupturi cu Washingtonul este reală. „Este ceva foarte serios - și Europei îi este teamă”, a declarat unul dintre oficialii implicați în discuțiile de la Bruxelles, citat de Politico.