Summit-ul din Alaska a adus în prim-plan o nouă revendicare a Moscovei: Vladimir Putin ar fi dispus să înghețe războiul din Ucraina dacă Kievul renunță la vestul regiunii Donețk. Rusia controlează deja aproximativ 70% din regiune, inclusiv capitala Donețk, iar preluarea totală i-ar consolida pretențiile asupra Donbasului.
Pentru Ucraina, însă, cedarea ar însemna pierderea unui bastion defensiv crucial și riscul unui nou val de refugiați.
Potrivit unei estimări Reuters, Ucraina deține încă aproximativ 6.600 de kilometri pătrați din regiunea Donețk, unde trăiesc circa 250.000 de oameni. Printre principalele centre urbane aflate sub control ucrainean se numără Kramatorsk, Sloviansk, Kostiantînivka și Drujkivka.
Această zonă face parte din bazinul minier Donbas, principala regiune industrială a Ucrainei, dar economia sa a fost devastată de război.
„Realitatea este că resursele nu vor putea fi exploatate, probabil, timp de cel puțin un deceniu, din cauza minelor… Aceste pământuri au fost complet distruse, aceste orașe complet rase de pe fața pământului”, a declarat dr. Marnie Howlett, lector la Universitatea Oxford, citată de BBC.
Valoarea militară a teritoriului
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, descrie un „brâu fortificat” care se întinde pe 50 de kilometri în vestul Donețk.
„Ucraina a investit în ultimii 11 ani timp, bani și resurse pentru a consolida această centură și pentru a dezvolta infrastructuri defensive și industriale semnificative”, notează raportul.
Acolo există tranșee, buncăre, câmpuri minate, obstacole antitanc și sârmă ghimpată. Potrivit ISW, ofensiva rusă spre Pokrovsk ar putea dura ani pentru a străpunge aceste fortificații.
Pe lângă fortificații, terenul joacă un rol esențial. „Relieful este destul de defensiv, în special înălțimea de la Chasiv Iar, care a susținut linia ucraineană”, a explicat Nick Reynolds, expert în război terestru la Royal United Services Institute din Londra.
Totuși, el adaugă: „Dacă ne uităm la topografia Donbasului, terenul per ansamblu nu avantajează Ucraina. Orașul Donețk se află pe teren înalt, iar spre vest terenul coboară, ceea ce complică apărarea.”
De ce contează terenul înalt
„Problema nu ține doar de luptele apropiate sau de dificultatea urcușurilor și coborâșurilor, ci și de observație și coordonarea focului de artilerie fără a depinde mereu de drone. La fel, zonele înalte permit o mai bună propagare a undelor radio și coordonarea dronelor”, explică Reynolds.
Chasiv Iar, pe care Rusia pretinde că l-a cucerit recent, „este una dintre ultimele înălțimi controlate de ucraineni”, adaugă el.
Imaginile satelitare furnizate de partenerii internaționali sau de companii private sunt utile, dar, subliniază expertul britanic, „nu sunt același lucru cu posibilitatea de a coordona direct propriile misiuni tactice”.
Are nevoie armata rusă de tot Donețkul?
Vestul Donețk reprezintă doar o parte a frontului de 1.100 km, dar aici s-au dat unele dintre cele mai dure atacuri rusești din această vară.
Chiar dacă Moscova și-ar redirecționa trupele, e puțin probabil să obțină rezultate mai bune. „În sud, frontul din Zaporojie seamănă acum cu cel din Donbas - tot poziții defensive extinse. În nord, rușii se confruntă cu aceeași problemă, nu ar deschide nicio poartă liberă”, explică Reynolds.
Poate Ucraina să-și reconstruiască apărarea mai la vest?
Teoretic, în cazul unui acord de pace, Ucraina ar putea ridica noi linii defensive mai spre vest. Dar terenul dezavantajos și timpul necesar pentru fortificații solide ar fi obstacole majore, chiar dacă lucrările nu s-ar desfășura sub foc.
Însă Reynolds nu crede că armata ucraineană ar renunța fără luptă la vestul Donețk. „Chiar dacă administrația Trump ar încerca să folosească sprijinul militar sau garanțiile de securitate ca pârghie, pe baza comportamentului anterior al Rusiei și a abordării tranzacționale a SUA, e greu de crezut că guvernul ucrainean ar ceda acest teritoriu”, mai spune expertul.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat clar că Ucraina va respinge orice propunere rusă de a ceda Donețk în schimbul unui armistițiu, avertizând că estul ar putea fi transformat într-o trambulină pentru viitoare atacuri.
G.P.