Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică, după reuniunea Coaliției de Voință și înaintea întâlnirii de luni cu Donald Trump la Washington, că Ucraina nu va accepta cedarea de teritorii și că negocierile reale pot începe doar de pe actuala linie a frontului.
Pe surse, în cadrul acordului propus de Rusia, Kievul ar trebui să se retragă complet din regiunile estice Donețk și Lugansk, în schimbul unei promisiuni rusești de înghețare a liniilor frontului în sud, în regiunile Herson și Zaporojie.
„Trebuie să oprim uciderile. Putin are multe cereri, dar nu le știm pe toate. Dacă sunt într-adevăr atâtea câte am auzit, atunci va fi nevoie de timp pentru a le analiza pe fiecare. Este imposibil să facem acest lucru sub presiunea armelor…
Avem nevoie de negocieri reale, ceea ce înseamnă că ele pot începe de acolo unde se află acum linia frontului. Linia de contact este cea mai potrivită linie pentru a discuta.
Europenii susțin această idee și le mulțumim tuturor. Rusia nu a reușit nici până acum în regiunea Donețk, Putin nu a reușit să o cucerească de 12 ani”, a transmis Zelenski, pe X.
El a subliniat că în acest moment „Constituția Ucrainei face imposibilă cedarea sau tranzacționarea de teritorii”, iar problema teritorială poate fi discutată doar la nivel de lideri - Ucraina, SUA și Rusia.
„Până acum, Rusia nu dă niciun semn că ar accepta acest lucru, iar dacă refuză, trebuie impuse noi sancțiuni”, a adăugat președintele ucrainean.
În același mesaj, Zelenski a insistat asupra nevoii de garanții clare de securitate: „Este important că America a fost de acord să colaboreze cu Europa pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei și, implicit, întregii Europe.
Aceasta este o schimbare semnificativă, dar nu există detalii despre cum va funcționa – care va fi rolul Americii, care va fi rolul Europei, ce poate face Uniunea Europeană. Avem nevoie ca securitatea să funcționeze în practică, asemenea articolului 5 din NATO.”
Concluziile Coaliției de Voință
Unitate transatlantică, sprijin militar și economic consolidat pentru Kiev și presiune suplimentară asupra Rusiei – acestea au fost principalele concluzii ale reuniunii de duminică a Coaliției de Voință, desfășurată prin videoconferință, cu participarea a 30 de state occidentale.
- Reuniunea Coaliției de Voință s-a încheiat. Ce s-a stabilit pentru întâlnirea de luni cu Donald Trump
- Nicușor Dan, după reuniunea Coaliției de Voință: România, pregătită să participe la garanțiile de securitate pentru Ucraina
Întâlnirea, co-prezidată de Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul britanic Keir Starmer, a avut ca obiectiv principal coordonarea pozițiilor occidentale înaintea negocierilor de la Washington. Liderii au transmis că sprijinul pentru Ucraina este de lungă durată și că garanțiile de securitate trebuie să fie solide și verificabile, pentru a preveni repetarea agresiunilor ruse.
Miza întâlnirii de la Washington
Potrivit BBC, la întâlnirea de luni cu Donald Trump, Zelenski va fi însoțit de cancelarul german Friedrich Merz, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul britanic Keir Starmer, secretarul general al NATO Mark Rutte și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Contextul este unul delicat. Liderii europeni se tem că Zelenski nu va beneficia de același tratament cordial de care a avut parte Putin.
În februarie, ultima vizită a președintelui ucrainean la Biroul Oval a degenerat: vicepreședintele JD Vance și ulterior Trump l-au criticat pentru lipsa de recunoștință față de sprijinul american și pentru faptul că „nu înțelege că se află într-o poziție diplomatică slabă”. Episodul a lăsat urme în relația Kiev–Washington, iar europenii încearcă acum să evite o nouă criză.
Trump a anunțat că, după discuțiile cu Zelenski, intenționează să organizeze o trilaterală cu Putin, deși Kremlinul nu a acceptat până acum un astfel de format.
Pentru europeni, riscul este ca viitoarele negocieri să fie decise strict între Washington și Moscova. „Vor să încerce să influențeze procesul de negocieri cât mai mult posibil, pentru că știu că Trump chiar vrea să procedeze în acest fel și nu vor să lase inițiativa în seama lui Putin”, a declarat Giuseppe Spatafora, fost oficial NATO și analist la Institutul UE pentru Studii de Securitate.
În public, Europa și Ucraina afişează optimism, însă în privat, oficialii recunosc îngrijorarea. „Au existat îngrijorări tot anul acesta, iar întâlnirea de vineri nu a ajutat cu adevărat”, a spus un oficial european, după summitul Trump–Putin din Alaska, care nu a adus niciun progres. Moscova a respins ideea unui armistițiu, iar Trump a declarat doar că a discutat „schimburi de teritorii” cu Putin, fără a da detalii.
În aceste condiții, pentru europeni, prezența la Washington este un mod de a se asigura că interesele lor și ale Kievului nu sunt marginalizate.