De sâmbătă, ziua în care Florin Cîțu a preluat PNL, membrii USR PLUS votează pentru cel de-al doilea tur de scrutin, unde trebuie să aleagă între Dacian Cioloș, care a primit 46% din voturi, în primul tur, și Dan Barna (43,9%). Vineri seară, votul se încheie. Ce i cere președintelui unic al partidului, condus bicefal până acum?
Dan Barna are profil de supraviețuitor, a rămas la putere în partid și după eșecul de la prezidențiale, când în turul al doilea s-a calificat, înaintea lui, Viorica Dăncilă, și a menținut partidul la guvernare, în condiții deloc prielnice. Dacian Cioloș are profil european, a lipsit destul de mult din țară, un deficit de prezență corectat în criza politică pe care o traversează România acum.
„E greu de spus și dacă m-a ajutat sau nu prezența permanentă în ședințele coaliției, eu am fost prezent mereu în toate bătăliile”, a spus chiar Dan Barna, după ce s-a calificat al doilea în primul tur de scrutin.
Dan Barna a intrat în cursa pentru președinția USR PLUS fiind adeptul unei rămâneri (condiționate) la guvernare, pentru Dacian Cioloș e mai convenabilă Opoziția, unde partidul se poate reseta și îi poate susține o eventuală candidatură la prezidențiale. De altfel, asta a și anunțat Cioloș, în discursul de după primul tur de scrutin:
"În ceea ce mă privește, consider că partidul are nevoie de doi ani de construcție intensă, la sfârșitul cărora să avem șanse reale la președinția României și la o majoritate care să poată schimba și reforma România”.
Sunt surse politice care vorbesc de un ușor avantaj de traseu pentru Dacian Cioloș, dar până la anunțarea rezultatului final, acestea sunt mai degrabă proiecții.
Premisele pe care s-a așezat votul pluseriștilor, influențate de contextul politic
Prima premisă a alegerilor e chiar poziționarea USR PLUS. Ieșirea de la guvernare a dat un cu totul alt context alegerilor din USR PLUS, unde în turul doi au rămas să se confrunte liderii celor două „jumătăți” care și-au păstrat, și după fuziune, unele diferențe de viziune. Demisia în bloc a miniștrilor din cabinetul Cîțu a făcut ca tema guvernare sau opoziție să joace un rol important. Cine e cel mai potrivit lider să negocieze următorul pas/statut al USR PLUS?
O a doua premisă pe care s-au așezat alegerile din USR PLUS este cea a capitalului electoral pe care îl are partidul, după o reușită bună la alegerile parlamentare și o scădere susținută în sondaje, de la intrarea la guvernare încoace. În sondajele de opinie din ultima vreme, dar să ne raportăm la agregatorul pe care îl folosește Politico, USR PLUS e pe un trend descendent, de la 17%, în aprilie, la 12 procente în august, în vreme ce ceilalți actori politici aflați astăzi în Opoziție, AUR și PSD, au capitalizat erorile celor de la guvernare și au crescut. Sigur, este o poză de moment, alegerile sunt încă departe și intenția de vot ar putea arăta altfel în proximitatea votului. Dar întrebarea pe care și-o pun pluseriștii rămâne: care dintre cei doi, Dan Barna și Dacian Cioloș, are potențialul de a crește partidul, până la scrutinele din 2024?
A treia premisă a acestor alegeri pentru primul președinte unic al USR PLUS este dată chiar de disparitățile care se prezervă între USR și PLUS chiar prin conducerea bicefală de acum. Un președinte unic, care să fie legitimat atât de useriști, cât și de plusiști are pe agendă și integrarea acestor disparități. Cine e mai util acestei mize, Dan Barna sau Dacian Cioloș?
Aceasta a fost, de altfel, și una dintre mizele pentru care în primul tur s-a introdus în cursă și așa-numita a treia cale: spargerea monopolurilor de putere.
Primul tur de scrutin, unde pluseriștii au votat online, pe baza adreselor de e-mail, s-a desfășurat într-un context destul de emoțional și urgent: USR PLUS tocmai ieșise din Guvern și anunțase o moțiune de cenzură semnată și de parlamentarii AUR, o asociere devenită vârf de atac pentru PNL. O a patra premisă pe care se așază alegerile interne: paguba de imagine creată prin asocierea conjuncturală cu AUR, dar pe care adversarii au speculat-o constant. Care dintre cei doi candidați are, din acest punct de vedere, un avantaj?
Un tur doi început tensionat
Turul al doilea pentru alegerea președintelui USR PLUS a adus câteva tensiuni între cele două tabere, în plin proces de votare online, dar care au avut prudența de a nu muta aceste tensiuni în spațiul public.
Echipa lui Dacian Cioloș a cerut Comisiei Electorale a partidului verificarea a aproximativ 3.000 de adrese de e-mail, prin sondaj, pentru a se asigura că acestea aparțin în mod real unor membri USR PLUS care votează.
Chiar în timpul primului tur de scrutin, au explicat surse din partid pentru Spotmedia.ro, mai mulți membri USR PLUS au anunțat că nu pot vota, pentru că nu au introdusă o adresă de e-mail în Registrul electoral. Cum nu se puteau opera modificări în timpul votării, decizia a fost de a atribui adrese de e-mail celor care vor să voteze pentru cel de-al doilea tur. Și cei din echipa Barna spun că, printre susținătorii candidatului lor, sunt membri care nu și-au exercitat dreptul la vot, pentru că adresele lor de e-mail ar fi figurat greșit.
