În timp ce scaunul lui George Simion rămâne gol la dezbateri, Călin Georgescu este amplu reactivat, iar întrebarea care se pune este cum a ajuns fostul candidat acuzat de constituire a unei mișcări fasciste, printre altele, să se adreseze din postura de adevărat cârmuitor, care ține în mâini frânghiile marionetei sale, Simion.
În jumătatea de an scursă de la anularea fără precedent a unui scrutin prezidențial, pe care autoritățile au motivat-o prin argumente de o gravitate deosebită, printre care implicarea Moscovei în manipularea procesului electoral de la București, Călin Georgescu a fost asociat cu neolegionari care ar fi pregătit o insurecție în Capitală, a fost acuzat oficial de inițiere a unei mișcări extremiste, cu caracter xenofob și totuși, sub ochii autorităților, nu doar ai electoratului său captiv, iată-l în prime time, anunțând că el va fi cel care va gestiona puterea în România, alături de „protejatul mai tânăr” George Simion.
Transformarea lui George Simion în marionetă jucată de Călin Georgescu a fost remarcată de profesorul Corneliu Bjola:
"Cel mai incredibil — și, aș adăuga, cel mai periculos — lucru petrecut în ultima perioadă este metamorfoza comportamentală a lui Simion. Dacă îi urmăriți atitudinea din ultimele săptămâni, pare că și-a pierdut complet orice urmă de personalitate. Este, în mod evident, subordonat total lui Georgescu. A afirmat public, în repetate rânduri, că „știe care îi este locul” și că dorește să devină președinte doar pentru a putea „schimba membrii Curții Constituționale și ai serviciilor secrete” — o formulare preluată aproape textual din discursurile lui Georgescu. Ideea că face acest lucru doar din calcul electoral este, cred, greșită. Ceva s-a întâmplat cu el. Când au apărut împreună la vot, duminică, scena a fost halucinantă: Simion părea un argat supus în fața unui moșier. Nu rostea niciun cuvânt fără să caute aprobarea verbală a lui Georgescu, care, culmea, nici măcar nu îl privea și îl trata cu un dispreț vizibil".
De data aceasta, ascensiunea periculoasă a lui Călin Georgescu este în prim-plan, nicidecum pe sub radarul care a constituit principalul argument al orbirii și mai ales al complicității instituționale din noiembrie anul trecut.
La vedere, așadar, Călin Georgescu reglează raporturile de putere cu George Simion, a cărui prestație în campanie l-a arătat incapabil să depășească limita galeriei de stadion și își anunță susținătorii din subteranele diverselor instituții că, odată votat vehicul spre putere, el va fi cel responsabil cu ordinea politică și constituțională.
Dacă dăm la o parte reziduurile ilare din discursul lui Georgescu la o emisiune a lui Marius Tucă, de tipul „atitudinii care naște altitudine”, ce rămâne este un fel de consemn dat forțelor retrograde care l-au săltat și la alegerile precedente. E un semnal că planul inițial este repus pe roți.
„Dacă ne uităm cine îl promovează și proiectează pe acest avatar, vom vedea că este vorba în principal de oameni proveniți din fosta Securitate, care au în jurul lor cohorte de rezerviști care se agregă în diverse organizații mai mult sau mai puțin politice, al căror scop este practic menținerea situației privilegiate pe care acești oameni o au în România”.
Și acești oameni ne propun o persoană, un personaj care, spun ei, poate găsi o soluție la criza structurală a sistemului politic. De fapt, se dorește menținerea unui sistem retrograd, afirma istoricul Cosmin Popa, la podcastul Punctul pe știri, de la Rock Fm, în luna decembrie, imediat după decizia CCR de a anula scrutinul prezidențial.
Cine sunt aceste personaje?
“Eu cred că a băgat foarte multă lume bani, în primul rând, băieți și fete din România sau legate și legați de România în mod direct. Oameni care au probleme de rezolvat, politice, oameni care au fost înlăturați din mijlocul deciziei politice, oameni care vor să rămână privilegiați în România.
Și sigur că s-a format un coș de resurse în care a participat și Rusia, probabil a participat și Beijingul, că TikTok e aplicație chineză./…./ Ce se întâmplă acum înseamnă că avem de-a face cu o implicare masivă a Rusiei în exercițiul politic românesc, în ceea ce se întâmplă astăzi în România. Acești oameni au deschis larg porțile lui Putin în România și asta este principala lor responsabilitate, pentru care trebuie să dea socoteală, la un moment dat. Nicio pensie specială, niciun acces la resurse nu justifică această trădare”, spunea Cosmin Popa.
Așadar, cu toate informațiile date de CSAT și dezvoltările ulterioare, mercenarii din Congo, rezerviștii implicați, taberele neolegionare, autoritățile din România nu au reușit să facă o anchetă exhaustivă, incontestabilă, care să invalideze ascensiunea unui personaj în care, așa cum spunea Cosmin Popa, investesc aceste personaje de subterană, pentru a putea perpetua un sistem retrograd, pe de o parte, și pentru a-l putea monetiza, într-un fel sau altul, prin contribuțiile pe care Moscova le-ar putea avea.
Jurnalista Sabina Fati arată că există grupări din zona magistraților care sunt de partea cuplului Simion & Georgescu care pot fi localizate și cartografiate, dar “facțiunile din serviciile secrete sau din Armată și Poliție care-i împing în față pe acești radicali cu susținere la Moscova sunt mai greu de depistat”.
Este necredibil că instituțiile de forță chiar nu au știut nimic despre ceea ce a părut apariția meteorică a lui Călin Georgescu, arată jurnalista:
“Mai degrabă au existat persoane bine situate în aceste instituții, care au putut filtra informațiile, așa cum e posibil să existe politicieni în comisiile de supraveghere a Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE) care să se opună unor rapoarte minuțioase despre cum a ajuns Georgescu pe primul loc fără ca nimeni să nu prindă de veste”.
Mizele sunt majore pentru toate aceste personaje, care, dacă reușesc, își vor consolida de data asta regimul de putere.
"Acesta este genul de viitor de care îmi fac griji pentru România, dacă Georgescu sau AUR vor ajunge vreodată la putere: când Legiunea a ajuns la putere, după 13 ani de campanie antisistem, au furat tot ce se putea din banii publici până când, în cele din urmă, aliatul lor, generalul Antonescu, a fost nevoit să-și răstoarne propriul regim pentru a scăpa de ei", spune în interviul acordat spotmedia.ro autorul unui volum de referință despre Mișcarea Legionară, Roland Clark, profesor la Universitatea Liverpool, care și-a susținut o teza de doctorat la University of Pittsburgh pe tema semnificaţiei fascismului pentru membrii de rând ai Legiunii Arhanghelul Mihail (în limba română, la Editura Polirom).