Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate confortabilă, 425 de voturi pentru, 131, împotrivă, și 63 de abțineri, o rezoluție prin care cere statelor membre ridicarea restricțiilor cu privire la folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune de către Ucraina pe teritoriul Rusiei, dar și continuarea ajutorului financiar pentru țara vecină.
Documentul votat nu are putere de lege și nu poate obliga statele membre să se conformeze, ci el va ajunge la Comisia Europeană, acolo unde va exista posibilitatea de a fi aplicat prin diverse propuneri legislative.
Votul în Parlamentul European indică păstrarea unei susțineri puternice la nivelul Uniunii pentru cauza Ucrainei, dar și hotărârea de a continua susținerea financiară a acestei țări.
Mai mult sprijin pentru Ucraina
„Europa este investitorul public numărul unu în sectorul apărării din Ucraina. Biroul nostru UE pentru inovare în acest domeniu este în funcțiune, cu personalul Uniunii, aflat la Kiev și o echipă de sprijin la Bruxelles. Acesta funcționează ca un centru de legătură între industriile de apărare din Ucraina și cele din UE, în beneficiul ambelor părți”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
În rezoluția votată săptămâna trecută în Parlamentul European s-a indicat ca statele membre să aloce 0,25% din PIB pentru sprijinirea militară a Ucrainei și să-și mențină angajamentul de a livra anual un milion de proiectile.
Rezoluția, pe lângă faptul că arată nivelul de solidaritate europeană față de Ucraina, indică și că, la nivel european, statele au înțeles cât de mare este amenințarea Rusiei asupra stabilității și păcii de pe continent.
Eurodeputații AUR, avocații Rusiei în Parlamentul European
E greu de imaginat că Europa va mai fi aceeași în situația în care Ucraina se va prăbuși. Imediat, Moldova și statele baltice se vor transforma în ținte pentru Kremlin, războiul hibrid se va intensifica, iar Chișinăul va cădea rapid sub influența Moscovei.
Siguranța României ar fi amenințată imediat și direct, cu implicații politice majore, urmată de o deteriorare accelerată a mediului politic și economic. În realitate, va fi o întoarcere în anii ’90.
Din păcate, agresivitatea Rusiei și decizia lui Putin de a invada Ucraina, călcând în picioare sistemul de drept internațional, nu lasă statelor europene nicio posibilitate de a conviețui cu un regim politic expansionist, care vrea refacerea Uniunii Sovietice.
În acest context, reacția eurodeputaților AUR după votarea rezoluției este edificatoare în ce privește politica acestei formațiuni, una care rimează perfect cu obiectivele Kremlinului.
„În loc să facă un apel la pace, Rezoluția îndeamnă la implicarea militară directă a NATO și UE în războiul din Ucraina, la antrenarea soldaților ucraineni de către statele membre UE și NATO sau la acordarea de echipamente și tehnică militară în valoare de zeci de miliarde de euro Ucrainei. Scopul declarat este de a sprijini militar Ucraina la nesfârșit, <atât cât va fi nevoie>”, se arată în comunicatul AUR.
Cine a început războiul? O întrebare la care Putin nu răspunde
După 1990 niciun partid politic din România nu a susținut Rusia într-un mod atât de direct, fără nuanțe și împotriva intereselor vitale ale țării noastre.
Mereu au existat formațiuni naționaliste, populiste și extremiste, de la mișcări comuniste, nostalgice după Ceaușescu, până la cele legionare.
România Mare, condusă de Corneliu Vadim Tudor, în anul 2000 a ajuns să controleze un sfert din Parlament, iar liderul acesteia a fost la un pas să devină președintele României.
Dar mereu a existat o oarecare rezervă în ce privește legătura cu Moscova.
Chiar și Ion Iliescu, un adept al „Perestroika”, lansată de Mihail Gorbaciov, după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, s-a detașat de influența Kremlinului.
Legăturile sale cu Kremlinul n-au dispărut cu totul, dar a reorientat politica României către Occident și integrare euro-atlantică.
„Delegația AUR din Parlamentul European reiterează angajamentul nostru firesc de a sprijini Ucraina din punct de vedere umanitar, politic și, până la un punct, economic, însă nu putem fi de acord cu implicarea militară a României în acest conflict”, se arată în comunicatul AUR.
Poziția formațiunii conduse de George Simion este toxică, sugerând în mod fals că o astfel de rezoluție va duce la război cu Rusia.
Reacția e șocant de asemănătoare cu declarațiile făcute de Putin, care spune că ajutorul dat de Occident Ucrainei înseamnă război cu NATO.
Niciodată liderul de la Kremlin și reprezentanții săi nu spun cine e responsabil pentru războiul din Ucraina, o precizare extrem de importantă, cu consecințe politice, juridice și economice.
Marii patrioți votează Rusia
Claudiu Târziu, un om politic cu vederi naționaliste, șeful delegației europarlamentare a AUR, se poziționează ca un promotor al păcii, un protector al României, în spatele acestei imagini ascunzându-se de fapt o persoană care transmite mesaje prin care subliniază ideea ca țara noastră să facă jocul Rusiei și să renunțe la puternica legătură cu Moldova.
E foarte interesant cum a evoluat poziția AUR de la începutul conflictului din Ucraina. De la declarațiile că Rusia va câștiga rapid războiul și se va întoarce la gloria Uniunii Sovietice, la promovarea păcii din momentul în care s-a ales praful de forța militară a Kremlinului.
George Simion și Claudiu Târziu se prezintă ca mari patrioți, preocupați de soarta țării, dar în spatele acestor măști nu se află decât persoane interesate de propriile poziții de putere și de îndeplinirea misiunii față de cei care i-au lansat, susținut și promovat.