Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.
Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.
Dacă în primul mandat media a fost de aproximativ un milion de euro pe an, în al doilea mandat, mai ales după pandemie, costurile au explodat:
- 2021 – 16 vizite- 7.039.007 lei
- 2022 – 20 de vizite- 13.719.191 lei
- 2023 – 26 de vizite - 36.459.563 lei
- 2024 – 22 de vizite - 20.899.997 lei
Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.
Iar la valoarea finala a deplasărilor trebuie adăugat și costul cazărilor în cele mai scumpe hoteluri, dar și a restului protocolului de nivel imperial.
Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici. Poți să te duci la Bruxelles cu 1.000 de euro/biletul, nu trebuie să cheltuiești aproape 150.000 de euro, cât a costat ultima deplasare a fostului președinte.
Poate dacă România ar fi avut o politică externă sclipitoare, dacă dl Iohannis ar fi avut statura unui Plenković sau a unui Sikorski poate că aceste sume nu ar fi fost atât de revoltătoare. Dar rezultatatele obținute de Klaus Iohannis cu prețul acestor cheltuieli exorbitante au fost mediocre.
Nici nu avea, de fapt, cum să fie altfel. Dacă ar fi fost un mare om politic, un mare demnitar, ar fi știut să-și controleze pornirile de parvenit, conștient că ele fac și dau rău. Credeți că nu au avut un rol în respingerea dlui Iohannis în toate încercările de a ocupa dregătorii externe?
Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.
Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie, nu cu avionul faraonului.
Niciodată nu a dat socoteală pentru rezultatele deplasărilor, în afară, cel mult, a unor comunicate lemnoase și irelevante.
Și nu este vorba numai despre bilanțul extern. Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.
Nu este de mirare că a simțit nevoia să secretizeze această mizerie. Iar faptul că președintele Bolojan a desecretizat fără probleme documentele arată că Iohannis a și mințit nerușinat când a susținut că nu poate să ofere datele pentru că ar încălca legea.
Ceea ce spera, probabil, dl Iohannis, nu neapărat fără temei, era că îi va urma un președinte care va profita de cutuma opacității și va păstra secretul pentru a beneficia și el de altele pentru propriul confort. Jet-urile de lux îi sunt dragi lui Marcel Ciolacu.
A avut ghinion, adevărat coșmar, că i-a succedat tocmai Ilie Bolojan, absolut străin de asemenea apucături și extrem de conștient de imperativul salvării imaginii președinției și a relației ei cu cetățenii.
Dar dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună.
Da, era și multă teroare instaurată de Klaus Iohannis. Povestea Ilie Bolojan la Europa FM cum în primele zile după preluarea mandatului, oricând intra într-o încăpere, oamenii săreau că arși de pe scaune.
Dar și această teroare a fost instaurată pas cu pas, majoritatea celor din administrația prezidențială și din politică, în general, nu s-a opus, din prostie, din comoditate, din ticăloșie sau lașitate.
Pe toate actele acestor deplasări cu costuri obscene sunt o serie de semnături, ale unor oameni care le-au validat. Ei ar trebui anchetați penal pentru abuz în serviciu.
Banii nu vor mai fi recuperați. Dar semnalul trebuie să fie fără echivoc. Cine girează jaful din bani publici, fie el și al președintelui, trebuie să se gândească de două ori și să fie conștient că asumă riscul de a face pușcărie.