În serviciile secrete din România au început mișcări ample, subterane, care fac valuri la suprafață, prin declarații surprinzătoare ale unor persoane oficiale sau care au relații puternice cu agențiile de informații.
“…mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine ideea că în adâncimile obscure, oculte ale statului român, există o mașinărie infernală care produce loialitate față de Rusia”, a declarat Marius Lazurca, consilierul pentru Securitate Națională al președintelui Nicușor Dan, într-un interviu oferit jurnalistului Lucian Mândruță.
Numele lui Marius Lazurca, fost diplomat, este intens vehiculat în ce privește posibilitatea de a deveni noul director al SIE.
Declarația de mai sus, care a provocat perplexitate în rândul unei părți a opiniei publice, în contextul în care nu există explicații oficiale despre modul în care un candidat susținut de Rusia a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, a fost contrazisă ore mai târziu de o înregistrare a lui Sebastian Ghiță, refugiat în Belgrad, Serbia, apărută pe rețelele sociale.
“În 2021, Călin Georgescu a venit la mine la Belgrad. Am fost cu el la un restaurant frumos. Jerry se numea. Mi l-a trimis cineva. M-a rugat să-l primesc neapărat. Să mă văd cu el”, a declarat Sebastian Ghiță, proprietar al postului de televiziune RTV, un apropiat al SRI, dar și al Rusiei, într-un mesaj înregistrat de o persoană din anturajul său și publicat pe rețelele sociale.
“…acum ceva timp a început o investigație a unei comisii americane care cercetează legăturile lui Călin Georgescu cu rușii, dacă a primit finanțare. Mie mi-e clar că a primit finanțare. Sigur mai făcea el ceva pe acolo cu sârbii și rușii…”, a mai povestit Sebastian Ghiță în șocanta înregistrare.
La înmormântarea unui spion
De reținut că fostul om de afaceri, conectat la SRI, spune că s-a întâlnit cu Călin Georgescu în 2021, cu trei ani înainte de alegerile prezidențiale anulate, dar și mai interesant, cu un an înainte ca Vladimir Putin să declanșeze invadarea Ucrainei.
Între timp, consilierul pe securitate națională al lui Nicușor Dan nu a aflat “de mașinăria infernală din adâncimile oculte ale statului român”, care îl sprijinea și promova intens pe Călin Georgescu.
Pentru că Marius Lazurcă tot a vorbit de ocultism, să facem o călătorie în data de 28 iulie 2024, la înmormântarea spionului KGB, Mihai Caraman, unde este fotografiată o coroană de flori pe care scria: „Mihaela și Mircea Geoană, condoleanțe”, apoi acea imagine a fost distribuită pe canale de presă și pe rețelele sociale.
La vremea respectivă, Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, era răsfățatul sondajelor de opinie, fiind cotat cu prima șansă de a ajunge președintele României. De atunci, brusc, campania sa a intrat în degringoladă, susținerea prăbușindu-se. Dacă nici aici nu e vorba de “mașinăria infernală” a Kremlinului din România și “loialitate față de Rusia”, atunci despre ce e vorba?
Mesajul dat la înmormântarea lui Caraman a făcut o legătură directă între Războiul Rece, atunci când spionul KGB spiona NATO, preluarea SIE după 1990 de către acesta și lansarea unei colaborări cu Moscova care s-a întins vreme de decenii și care s-a manifestat și în vara anului 2024, pecetluind destinul politic al unui candidat la președinție.
Deficit de încredere
Nu mai departe de 30 septembrie 2025, la patru luni după ce a devenit președintele României, Nicușor Dan, șeful consilierului Marius Lazurca, anunța că în spatele lui Călin Georgescu sunt oameni din anii ’90.
“Am intuiția că în spatele lui Călin Georgescu au fost niște oameni din corupția românească a anilor ’90–2000. Am spus asta cu titlu de intuiție. Ca să ajungi de la intuiție la o probă, trebuie să verifici circuitul unor bani care s-au plimbat, poate prin criptomonede, poate prin paradisuri fiscale. Asta e dificil și ia timp”, a declarat Nicușor Dan la Euronews.
Întrebarea e de ce consilierul pentru Securitate Națională al președintelui României iese public, în aceeași zi în care Parlamentul României a votat acordarea unui sprijin logistic important forțelor SUA în conflictul cu Iranul, și transmite ideea că în cadrul serviciilor de informații nu sunt elemente loiale Rusiei?
Pentru a răspunde la această întrebare, e nevoie să ne întoarcem la declarația lui Sebastian Ghiță, o creație a SRI, și să observăm referința pe care o face la o “investigație a unei comisii americane care cercetează legăturile lui Călin Georgescu cu rușii”.
Acest indiciu, venit din zona ocultă a statului român, vorbește în realitate de un deficit de încredere pentru serviciile de informații din România din partea celor occidentale, partenere, în urma dezastrului din noiembrie 2024, atunci când Călin Georgescu, un candidat finanțat, promovat și susținut de Rusia, a câștigat primul tur al alegerilor parlamentare.
Un conflict secret apare public
Poziția politică dură a administrației americane față de România, manifestată după alegerile anulate, a avut consecințe și în ceea ce privește colaborarea instituțională publică sau secretă.
În contextul războiului din Iran și al relansării relațiilor dintre SUA și România, cel mai probabil, la nivel instituțional, se desfășoară și o evaluare a credibilității serviciilor de informații din România, criticate intens de o parte a opiniei publice, din cauza eșecului înregistrat în războiul hibrid cu Rusia.
Declarațiile lui Marius Lazurca au fost făcute cu scopul de a transmite că nu există vulnerabilități, cel puțin în SIE, zonă de care consilierul este mai apropiat din perspectiva carierei diplomatice, fiind ambasadorul României la Chișinău în perioada 2010-2016, atunci când Vladimir Plahotniuc, cel mai probabil o creație a SIE, controla Moldova.
Pe de altă parte, ieșirea lui Sebastian Ghiță, omul SRI, reprezintă un semnal din partea acestei agenții de informații că nu are de gând să accepte ideea de a fi țap ispășitor în dosarul Călin Georgescu și cel al alegerilor anulate.
Tensiuni și influență
Declarația lui Sebastian Ghiță se mai referă și la faptul că întâlnirea sa cu Călin Georgescu a avut loc la solicitarea cuiva important, nenumit, dar care avea puterea și influența de a-l determina pe multimilionarul român, refugiat la Belgrad, să stea de vorbă trei ore cu Georgescu - un alt indiciu despre existența unor “adâncimi obscure și oculte” ale statului român.
În realitate, aceste ieșiri în spațiul public arată tensiuni uriașe în interiorul serviciilor secrete din România, dar și marea influență pe care o au în continuare asupra celor trei puteri - executivă, legislativă și judecătorească.
Fără o reformă a agențiilor de informații și câștigarea încrederii opiniei publice, România rămâne vulnerabilă în fața acțiunilor ostile ale Rusiei și ale aliaților ei, dar și o problemă pentru partenerii din NATO și Uniunea Europeană.