Președintele Nicușor Dan a vorbit joi seară, la Bruxelles, despre recentul act de sabotaj dejucat de SRI zilele trecute, spunând că „fapte similare” vor face parte din Raportul privind anularea alegerilor, aflat în lucru sub umbrela Palatului Cotroceni.
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat o operațiune derulată în urmă cu mai bine de o săptămână, în urmă căreia Bucureștiul și Varșovia au reținut opt persoane suspectate de planificarea unor acte de sabotaj în numele Rusiei.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au reținut doi ucraineni racolați de Rusia care voiau să distrugă sediul Nova Posta, compania ucraineană de curierat, care prelucrează zilnic peste 1 milion de colete.
Nova Posta se află la parterul unui bloc din centrul Bucureștiului, iar cei doi au depus două colete care conțineau dispozitive incendiare preparate să fie detonate de la distanță, confecționate artizanal, disimulate în căști audio și piese auto, urmând să arunce în aer clădirea. Operațiunea s-ar fi putut termina cu un dezastru în centrul Capitalei.
Un purtător de cuvânt al serviciilor speciale de la Varșovia a indicat „o rută pentru a trimite explozibili prin Polonia și România către Ucraina” concepută de Rusia.
Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a avut o declarație ceva mai vagă, fără legătură cu ceea ce s-a întâmplat, în care confirmă că România împreună cu alte state est-europene rămâne „ţinta agresiunilor Federaţiei Ruse”.
Care sunt riscurile pe termen scurt sau mediu?
Serviciile de informații autohtone evită să spună ce se întâmplă, care sunt riscurile țării pe termen scurt sau mediu, ce se întâmplă cu România dacă predicțiile serviciului de spionaj german (BND) se adeveresc și Rusia va ataca înainte de 2029 un stat NATO, fiind gata să intre într-un conflict militar cu Alianța Nord-Atlantică.
Serviciul Român de Informații funcționează fără un director civil de aproape trei ani, fără rapoarte publice de activitate șase ani și fără comunicări publice în plin război regional.
Spre deosebire de alte țări unde serviciile secrete fac predicții, vorbesc despre scenarii sau despre pericole, în România, singurul stat care și-a anulat alegerile din cauza interferențelor din afară, niciun serviciu secret nu a prezentat vreun raport despre ceea ce s-a întâmplat în 2024.
Președintele Nicușor Dan a fost nevoit să vorbească la Conferința de la Copenhaga despre cauzele anulării alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, doar pe baza unui document întocmit de procurorul general, pe care opinia publică nici nu apucase să-l vadă.
Textul pune cap la cap o serie de informații publice, dar fără să aducă noutăți și explicații suplimentare, fiindcă procurorii sunt obișnuiți să facă rechizitorii, nu rapoarte de securitate. Președintele a fost mulțumit și cu ce a primit, fără să aibă pretenții de la șefii serviciilor de intelligence, care după un an de la alegeri încă nu au explicat de ce România a fost atât de ușor penetrată de rețeaua rusă.
Din documentul procurorului șef se înțelege că în 2024 au avut loc peste 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale dinspre sisteme informatice localizate în 33 de țări.
E citat și un raport al National Security Agency (NSA), unde americanii descriu cum Rusia a încercat să preia controlul a aproximativ 10.000 de camere de supraveghere de pe teritoriul a cinci ţări, inclusiv România, pentru a monitoriza transporturile cu ajutoare pentru Ucraina.
Atacul cibernetic a fost făcut de o grupare de hackeri coordonată de serviciul secret militar rusesc (GRU). Sunt menționate, de asemenea, trei cazuri de sabotori sud-americani care au încercat să arunce în aer depozite de deșeuri reciclabile, sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare de gaze naturale din țară.
Restul detaliilor despre Călin Georgescu și încercarea grupării paramilitare din jurul lui de a da o lovitură de stat fac parte din actele de cercetare penală.
Nu doar extremiștii mizează pe cartea Rusiei
Nici din acest document, și nici din alte declarații publice nu rezultă cum a fost posibilă „operațiunea Georgescu”, programată, după cum arată informațiile jurnalistice și rapoartele occidentale, de ani de zile. Totul fără știrea României?
Și tot din ignoranță, Legea privind dobândirea cetățeniei române nu a pretins până anul trecut cunoașterea limbii române, așa că mulți cetățeni ruși au obținut pașapoarte românești fără să întâmpine obstacole la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Unii dintre ei intră și ies din țară fără probleme, atunci când li se cere, alții s-au stabilit aici, au afaceri sau lucrează pentru Moscova.
Sabotajele prevenite se află pe listele comunicatelor publice ale SRI. Despre cele care, poate, au și avut loc, nu știm nimic.
La nivel politic, nu doar AUR și extremiștii declarați mizează pe cartea Rusiei, ci și alții care nu se văd, dar care apasă pe pedalele anti-reformei, care ridiculizează cererile UE, care relativizează nevoia de apărare și de pregătire a soldaților. Sunt unii care anul trecut s-au aflat în poziții cheie, dar ar fi ignorat, potrivit unor surse demne de încredere, toate semnalele primite în legătură cu intruziunea rușilor în alegeri.
Rusia devine tot mai agresivă la granița estică a României, în Polonia sau Germania, câștigând în același timp teren în Europa Centrală, la Praga, în Slovacia, în Ungaria.
Ce face Bucureștiul pentru a-și securiza instituțiile? Pentru a preveni influența rusă? Pentru a evita noi devieri politice și în zona instituțiilor de forță? Pentru a săpa mai adânc în zona corupției, abandonată de magistrați, și pentru a vedea din timp dacă șeful logisticii din MApN poate fi cumpărat?
Încă nu se văd mari schimbări: doar nemulțumirile celor săraci, războaiele cu magistrații, blocajele din instanțe, sabotajele din PSD, lipsa proiectelor la palatele Cotroceni și Victoria.
Sabina Fati